LEON ŞIMANSCHI-marele boem- Cred că numai Dumnezeu mi-a oferit şansa ca în ultimii ani ai vieţii lui Leon Şimanschi să pot purta numerose şi interesante discuţii cu acest mare istoric pe diferite teme. Dându-mi seama de personalitatea cercetătorului şi de sensibilitatea omului Şimanschi, l-am rugat să-mi facă un curriculum vitae pentru arhiva personală. Răspunsul primit a fost: “Dacă te interesează Eu, atunci cercetează! Dar te rog! Dacă vreodată vei scrie ceva despre mine, să mă prezinţi şi ca om nu numai ca istoric, iar în final să pui şi un pic de suflet!”... 

16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe); 20. Nu uita că maestrul îţi deschide uşa, dar tu însuţi trebuie să intri (proverb chinez); 21. Să nu te decizi să iubeşti un om pe care nimic nu l-a făcut să plângă (Pavel Florenski);... 

16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe); 20. Nu uita că maestrul îţi deschide uşa, dar tu însuţi trebuie să intri (proverb chinez); 21. Să nu te decizi să iubeşti un om pe care nimic nu l-a făcut să plângă (Pavel Florenski);... 

„De unde şi cu ce să începi?” devine astfel o întrebare din ce în ce mai dificilă pentru cititorul modern al cărui orizont cultural este, se pare, tot mai departe de idealul renascentist al unei cunoaşteri cât mai vaste. Explozia informaţională ce defineşte lumea contemporană nu permite decât explorarea unei „înguste fâşii de cultură”, al unui mic segment din universul vast al bibliotecilor: „Există, negreşit, o psihologie a lecturii […]. Sentimentul reconfortant, întâi, că aici găseşti totul, absolut totul, sentimentul, apoi, dezolant, că n-ai să... 

 9. SOFISMUL LUI ANTOINE COMPAGNON: „Antimodernii sunt mai moderni decât modernii pentru că se opun artei moderne, căreia modernii nu i se opun, ştiut fiind că a fi modern înseamnă să te opui” (după Livius Ciocârlie); 10. UMBRELA BULGĂREASCĂ: Serviciile secrete bulgăreşti ucideau disidenţii folosind o umbrelă la capătul căreia se afla o pastilă cu ricină, o otravă extrem de puternică. Aşa a fost ucis, printre alţii, scriitorul bulgar Gheorghi Markov, asasinat pe 7 septembrie 1978 pe podul Waterloo din Londra, de ziua lui Todor Jivkov. 11. OAMENII... 

Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum se întâmplă la foarte mulţi autori, la un subiectivism exacerbat. Punând înadins un transfer de sine lucrurilor din jur e de observat la Mircea Oprea că a avut puterea să abandoneze acel... 

Că nu e om, îmi spunea cu mult timp în urmă bunul prieten Mircea Lazăr, să nu fi încercat să găsească mesajul ascuns al gestului lui Păcală de a „trage uşa după el” şi, luând-o în spate, să plece cu ea. Dimpotrivă, i-am spus eu, în afară de el, care descoperea o adevărată metaforă, ceilalţi luau situaţia ca una hilară, tocmai bună de stimulat râsul şi, eventual, de prezentat într-o antologie a sofismelor.Dar de ce spre deosebire de Raiul din înaltul cerului, în care se intră pe o poartă păzită de Sfântul Petre, în Raiul precreştin din unele variante ale... 

Ce este o evocare? Nimic altceva decât, prin apelarea la mijloacele cele mai la îndemână, să aduci în conştiinţe imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. Însă cu „Evocările” lui Mihai Matei (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008, 180 p.) se întâmplă ceva în plus, ceva în genul celor spuse de Gabriel Liiceanu în „Declaraţia de iubire”: „…fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni – ei nu pot fi mulţi – pe care i-a preluat în el şi pe... 

În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat un răspuns tranşant, apelând la un pic de diplomaţie. Probabil nu ajunsese la „capătul răbdării”. Acum, însă,… „Europa va fi atacată foarte curând de fundamentalismul creştin”,... 

În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat un răspuns tranşant, apelând la un pic de diplomaţie. Probabil nu ajunsese la „capătul răbdării”. Acum, însă,… „Europa va fi atacată foarte curând de fundamentalismul creştin”,... 

TRADIŢIILE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Autor, Doina Ivaniciuc – Gr.Şc.Ind.Uşoară Botoşani Moldova de pe ambele maluri ale Prutului este o regiune cu o bogată istorie, populată, preponderent, de români, cât şi de multe minorităţi naţionale: ţigani, ucraineni, lipoveni, găgăuzi, ruşi, evrei, nemţi, cehi, polonezi etc. în acelaşi timp, aici s-au păstrat multe tradiţii multiseculare. Neobişnuit poate părea faptul că mozaicul polietnic al acestui teritoriu nu s-a şters din tradiţiile populare, ba din contra le-a îmbogăţit cu noi calităţi, dându-le un nou colorit şi... 

În gară nu era decât un singur tren. Şi ăla de marfă. Pe sub osiile maronii, nişte guguştiuci se chinuiau să adune grăunţele scurse din vagoanele, la fel de maronii. Gara era maronie, la fel indicatoarele ceasului atârnat de un lanţ maroniu, care în loc de 10 arăta 11. Pe spaţiul de aşteptare din apropierea şinelor stăteau părăsite, dar totuşi aliniate, cinci bănci verzi (sâc!), că pe a şasea odihnea o tânără, să fi avut vreo 27 ani, numai bună de întrebat. Fix la ora 11 şi 17 minute, pe ceas, de după colţul gării se desprinse din întuneric o mică cometă,... 

„Noaptea-i pe sfîrşite, apropiatu-s-a ziua. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armura luminii.” Apostolul Pavel   Tot ce există are un sens iar întîmplarea este o necesitate încă neexplicată; încerc că aplic acest principiu şi în cazul analizei sărbătorii, pe care o desfăşor în continuare pe două coordonate: morfologia (interpretarea formelor) şi fenomenologia (abordarea esenţelor); sper ca în acest fel să pregătesc o concluzie a întregului studiu şi să formulez şi o ipoteză în legătură cu viitorul sărbătorii,... 

Viaţa… fiecare o vede cum vrea, Dar inima priveşte mereu înapoi Stârnind o furtună de durere şi ploi. Doar privirea mai crede-ntr-o stea!   Viaţa… un lucru ciudat… Zâmbind şi plângând în tăcere, Sădind un vis plin de plăcere, Căzând ne-ncetat în păcat!   Viaţa… ceva minunat! Cu iluzii, regrete, plăceri indiscrete, Cu lucruri… prea puţin concrete… E uneori un lucru uitat!   Viaţa… un lucru indefinit… Plină de visuri şi ardoare. În esenţă, însă, nu are valoare.. Dar… vom... 

Dintr-o perspectivă filozofică, Alexandra Agarafinei se găseşte în acea zonă de construit destinul pe care Gabriel Liiceanu o plasa la intersecţia dintre entropie (ce ai vrut tu să faci din viaţa ta) şi plenitudinea divinităţii (ce a vrut să facă Dumnezeu din tine), sau acea zonă pe care Blaise Pascal o identifica la intersecţia dintre demon şi înger, pe care Bujor Nedelcovici o echivalează cu spaţiul destinului şi pe care eu am denumit-o interval. Aflată aici, poeta ne propune o analiză a timpului prin înţelegerea clipei. Ce sunt clipele? Nişte fiinţe cu guri mari...