În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu Ulici”. Tipărit la Editura „Trinitas” şi având binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, volumul a fost prezentat de prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru... 

S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm, tei, nuc sau cireş. 50 de ani a făcut ca lemnul, după ce a trecut prin mâinile sale, să cunoască veşnicia. Fie că sunt în rafturile bibliotecilor, pe pereţi, la rever sau la răscruci de... 

Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura oricărui tratat a lui Plotin descrie, la prima vedere, o existenţă profund divizată, discontinuă. Două adverbe revin pretutindeni cu mare frecvenţă: AICI – ceea ce desemnează „lumea... 

Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice dintre Crăciun şi Bobotează, incursiuni în opera scriitorilor apropiaţi satului sau citate în limba de provenienţă, toate privite şi ca un sistem de semne care exprimă idei, limbaje,... 

După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură o piatră preţioasă sporindu-i frumuseţea, îi erau, de asemenea, necunoscute. Se pare, însă, că Alecu Stigleţ nici n-a dorit să-l întâlnească pe tatăl său după moarte. Se temea şi acum...