Teodor Jacotă BALADĂ DIN OBOR   Plângea o capră albă în obor în bărbie rumegând blesteme era tânără și-i era dor cineva pe nume să o cheme   Mulți se-ndoiesc de-a mea pudoare cică-ar fi puțin exagerat fiindcă straiele îmi sunt sumare altele nu sunt de cumpărat   Zi de zi mă scol de dimineață iau dejunul și merg în obor chiar dacă mi-i frig la poponeață iată! să fii capră nu-i ușor   Nu am țap de multe luni de zile și-a trecut sezon după sezon am trăit cu doctori și pastile fără Nicolae sau Ion Vreau stăpân, cum are fiecare vreau un țap... 

  SATUL IPOTEŞTI   Ipoteştii – „cotuna mea natală” – cum o numeşte Eminescu, este un sat situat la 8 km de municipiul Botoşani, cu un un număr redus de locuitori, astăzi centru de comună care poartă numele lui Mihai Eminescu. Aici la Ipoteşti, la 30 iulie 1847, Gh. Eminovici cumpără pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moşia Ipoteşti de la Eufrosina Petrino, moşie cu 330 de fălci de pământ. Moşia va aparţine familiei Eminovici până în anul 1878, an când va fi vândută. Aici, pe moşia cumpărată, la intersecţia a două drumuri... 

Privite din „unghi cosmic” (E. Simion),19 topos-urile poetice eminesciene reprezintă imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmică, pierdută într-un timp imemorial „pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, / Pe când totul era lipsă de viaţă şi de voinţă, / Când nu se-ascundea nimic, deşi tot era ascuns…/ Când pătruns de sine însuşi odihnea cel nepătruns”, când „umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, / Şi în sine împăcată stăpânea... 

  P.U.: Pentru început, vă rog un scurt curriculum vitae. I.R.: Am primit lumina pământeană, și la vremea cuvenită pe cea creștină, în satul Dângeni, județul Botoșani, la 5 ianuarie 1952, când țăranii erau desțeleniți de proprietate de către regimul comunist. Nu prea înțelegeam atunci mare lucru, dar vedeam îngrijorarea de pe fața părinților și a surorii mai mari. Apoi sora aflată la liceul din Trușești, a fost trimisă acasă, că n-avea părinții membri în C.A.P. S-au înscris, după care au venit niște oameni și ne-au luat din bătătură căruța cu cai... 

Câteva observaţii m-au făcut să abordez problematica transferului de personalitate, cu precădere în latura sa negativă: 1) Constatarea Andrei Pleşu: „În România, ce trebuie să fie mic e mare şi ce trebuie să fie mare e mic” (Revista „22″, nr. 22 din 2002); 2) Sintagma „mâţa pe spini”: Este un titlu inspirat al unui volum de poezii de Echim Vancea şi care exprimă „partea alienată şi neasimilată din lăuntrul nostru pentru că în fiecare din noi se manifestă în mod inevitabil şi despotic „mâţa pe spini” – un ghem blănos de precipitări... 

  Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din 1998 a scos cotidianul ,,Jurnalul de dimineaţă” precum şi periodicele ,,Crocodilul de Botoşani”, ,,Jurnalul poliţiei” şi ,,Jurnalul literar”. În acest moment, trei dintre... 

(…) La Pădureni, Alecu şi familia sa au rămas peste noapte în casa cumnatului său Toma, doctorul veterinar. De fapt, nu era casa lui. Învăţătorul Andrei Livadaru construise în sat o şcoală mare şi, când a terminat-o, a constatat că nu sunt destui copii în Pădureni ca să o umple. De aceea jumătate din şcoală a ocupat-o doctorul veterinar, iar cealaltă a rămas cu destinaţia iniţială. Un sentiment de uluială l-a stăpânit pe Alecu din momentul când Lizaveta l-a întrebat unde vor dormi în Pădureni. Chiar aşa! Unde? s-a mirat Alecu şi a intrat cu maşina în curtea... 

  Dumitru Lavric: Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini? Florin Aioniţoaei: Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am ascuns nimic niciodată despre această rădăcină. Totdeauna am spus că mă trag dintr-o familie de răzeşi; răzeş însemnând înnobilat de domn în urma unor fapte de arme. Toată genealogia mea, cea pe care o cunosc, străbunicul meu, bunicul meu, tatăl meu au luptat... 

  Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918. Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în metal marcând în mod diferit aceste întâlniri de suflet încă de la prima ediţie (Herculane 1993). Scopul acestor întâlniri, la care au participat români din peste 38 de ţări ale lumii constituiţi... 

  Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra, nu ştia nici tractoristul ce, iar câte o Dacie autohtonă mai plimba aerul de colo‑colo, împrăştiind dogoarea asfaltului negru ca un suflet de condamnat la moarte. Cum, necum, să fi fost puţin peste ora unu, în dreptul izvorului de sub stejarul ce domina zona, se întâlniră... 

  Hăneştean de la doi ani S-a născut în Botoşani la 17 ianuarie 1906, fiind singurul băiat al familiei Gheorghe şi Maria Tăzlăuanu, originari din Hăneşti. Doi ani mai târziu, tatăl său ocupă funcţia de picher în serviciul de drumuri şi poduri pe zona dintre Prut şi Jijia, iar întreaga familie se mută în Hăneşti în casa părintească a lui Gheorghe Tăzlăuanu. Din acest moment Ioan Tăzlăuanu a devenit hăneştean declarat, lucru pe care l-a susţinut până la trecerea în nefiinţă. Curriculum vitae Într-un manuscris, foarte ordonat şi bine structurat, profesorul... 

  La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată de Radio România Actualităţi în colaborare cu Primăria municipiului Botoşani şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani a adus sute de iubitori ai folk-ului în Sala Teatrului ,,Mihai Eminescu”,... 

  La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată de Radio România Actualităţi în colaborare cu Primăria municipiului Botoşani şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani a adus sute de iubitori ai folk-ului în Sala Teatrului ,,Mihai Eminescu”,... 

  27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.” D.Ţ.: „Dar dacă tot aţi propus parabola somonului, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle.... 

  27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă în Bretagne pentru a-şi depune ouăle, adică romanul.” D.Ţ.: „Dar dacă tot aţi propus parabola somonului, ştiţi că somonul se întoarce în apele natale pentru a-şi depune ouăle....