TUDOR CHELARIU      După ce își probează talentul înnăscut la diferite concursuri literare pe plan local și în unele reviste școlare rapidistul poet, deși declară că e ,,un copil ca și tine”, este un autor matur ce ne îndeamnă ,,Să învățăm de la ape/ Să fim puri, …” , un autor care se spune pe sine spunând ceva despre poezie, într-un permanent dialog cu sine, cu lumea care îl înconjoară, cu poezia. Un debut convingător, un moment important pentru tânărul poet şi, în acelaşi timp, pentru literatura din spațiul cultural botoșănean și, poate,... 

FOLCLOR FĂRĂ FRONTIERE: I. Zonele Botoşani –  Briceni        de Dumitru  LAVRIC        Cele două zone avute în vedere în contextul acestei cercetări comparative aparţin din punct de vedere istoric şi etnic ariei teritoriale definite poetic de Eminescu „De la Nistru  pân’ la Tisa”, perimetru geografic  care reprezintă leagănul şi spaţiul de locuire a poporului român dar şi spaţiul în care s-au exercitat şi se exercită puternice influenţe datorate vecinătăţilor imediate; în aceste condiţii, în teritoriile respective s-au format şi se menţin din... 

ENS AMANS – Sentimentul românesc al dragostei. Mythos şi Eros (fragment)                        Dumitru LAVRIC   Dacă pentru Omul Tradiţiei, încadrarea în mentalitatea colectivă care îl precedă semnifică o virtute, calea către aceasta nu este decât mitul care este un sistem eficient de modelare căci conţine un model exemplar al activităţilor umane fundamentale, din acest punct de vedere protagoniştii cuplului erotic fiind actanţi eterni într-un travesti particular situat geografic şi temporal, actanţi care se supun mesajelor colectivităţii prin ceremonialurile... 

ALBUME ETNOGRAFICE. Piese de tezaur.     ,,Un nou document, o nouă dovadă a diversităţii, a frumuseţii, a eleganţei şi a cromaticii, bine alese,  şi care completează informaţiile referitoare  la portul popular de sărbătoare  pentru sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul de sec. XX  din zona etnografică Botoşani. (…) Gândindu-ne la faptul că portul popular este o componentă a identităţii naţionale, este firească dorinţa de conservare şi în acelaşi timp şi de păstrare peste timp al acestui segment al culturii populare, dar şi găsirea de noi posibilităţi... 

NĂSCUTĂ ÎN ZODIA CREDINȚEI- Celina Iuliana Nistor  Gina POENARU   O urmăresc amintirile din copilărie (asemeni povestitorului nepereche) prin care trăieşte şi cu care va îmbătrâni frumos. Poartă pe umeri trecutul unui neam, a cărui tradiţie, prin trudă şi migală, o duce mai departe. Face semnul Crucii mai des decât oricare dintre semenii ei, pentru că Dumnezeu i-a dăruit harul de a picta semnele credinţei, aşa cum puţini ştiu să o facă, pe ouă. Prin ea, tradiţia şi credinţa, împletite în culori vii, ajung în fiecare casă de om gospodar, pentru care Paştele... 

    UN ROMAN AL CÂMPIEI MOLDOVEI     de Georgică Manole        „Vine trenul Principessa” (Agata, Botoşani, 2003), roman scris de Dorin Baciu, este, categoric, un roman al Câmpiei Moldovei. Şi, din acest punct de vedere, Dorin Baciu umple un gol în literatura română, fiindcă zona geografică a Văii Jijiei nu era bifată pe o hartă a abordărilor literare. Venind să completeze harta pe care, de fapt, n-a întocmit-o nimeni până acum, Dorin Baciu se dovedeşte a fi un „implicat”, o moleculă cotrăitoare a acestui areal special, numit Câmpia Moldovei, unde a existat... 

PROBA OGLINZII LA DORIN BACIU de Georgică MANOLE De câte ori am ocazia să intru în Sala Oglinzilor a Muzeului îmi vin în minte versurile poetului Mihail Galaţanu: „…intră şi ies prin oglinzi / trântind uşi metafizice”. Câteodată chiar mă întreb, de ce multe spaţii nu au oglinzi? Se teme cineva că, ajuns în faţa oglinzii, s-ar putea contamina cu metafizica?  La o întâlnire petrecută în sala de marmură a Teatrului, privirea mi-a fost atrasă de un fapt, zic eu, puţin aparte: cineva se privea insistent în oglindă fără să-i pese de cei din jur. Se credea, oare,... 

PE URMELE LUI MIHAI EMINESCU (IV) De ing.Nicolae Iosub, Botoșani               MĂNĂSTIREA AGAFTON         Mănăstirea de călugăriţe Agafton, se află lângă pădurea Baisa, la 8 km de Botoşani pe şoseaua ce duce spre Suceava. În această zonă se mai găsesc şi astăzi păduri întinse, locuri propice pentru întemeierea unor mănăstiri şi schituri, care au apărut pe aceste meleaguri încă din vremea lui Ştefan cel Mare. Monahi şi monahii, stăruitori în lucrarea rugăciunii, au înălţat din timpuri străvechi modeste lăcaşuri din lemn, unde s-au nevoit şi... 

    PERSONAJUL SECUNDAR     de Georgică Manole Vine o vârstă când ne dăm seama că nu am jucat un rol principal în viaţa noastră. Gândul mă duce la bătrânul Trond din „La furat de cai” de Per Petterson, care se întreabă la un moment dat: „Oare suntem cu adevărat personaje principale în viaţa noastră sau asta este doar o imensă amăgire?”. Viaţa ne învaţă să fim mai atenţi la timpul, locul şi acţiunile personajelor secundare care apar discret, îşi duc misiunea până la capăt provocând, în final, mărirea sau decăderea personajului principal. Personajul... 

    CERNĂUȚII ȘI PLÂNSUL POETIC EMINESCIAN     de Elena APETRI, Herța    Lumea sacră şi mitică a Ipoteştilor, prin care Eminescu „s-a definit, (…) definind-o cu propria sa personalitate”,1 este substituită în biografia poetului de lumea cernăuţeană, unde va fi dat pentru a face carte nemţească. Aflat la acea vreme sub dominaţia austriacă, centrul Bucovinei continua însă a fi un spaţiu de intersecţie a mai multor culturi, motiv pentru care, probabil, Ştefan Eminovici şi-a dat toţi copii să facă aici carte. Prin rolul, pe care l-a jucat în viaţa poetului,... 

CENTENARUL UNEI MEDALII  de Mihai C.V.Cornaci, Botoşani              Membru activ al Societăţii        Numismatice Române      La 28 septembrie 20091, se împlineşte un secol de la editarea celei de-a doua medalii, dedicată lui Mihai Eminescu Dacă prima2 medalie a fost realizată chiar în anul morţii sale, cea pe care urmează să o prezentăm a fost editată în 1909 la trecerea a doua decenii de la moartea Poetului. De menţionat că, exceptând un singur caz3 următoarele medalii ce i-au fost închinate au fost bătute cu prilejul comemorărilor succesive ale morţii... 

Cea dintâi revistă care a apărut la Botoşani, imediat după război, la 5 ianuarie 1919, a fost ,,JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD”.1 Din numerele care se află la Arhivele Statului din Botoşani aflăm că intemeietorii ei au fost: Ciomac Ion, inginer agricol, Constantinescu Emil, agronom, Diaconescu Emil, profesor secundar, Nicoara Vladimir, publicist, Codoreanu Adam, învăţător, Iordachescu Constantin, institutor, Mihăilescu Vintilă, profesor secundar, Popescu Anton, institutor, Popescu Greaca Ion, inginer agricol, Rallea Dumitru , inginer agricol, Rugescu Constantin, avocat, Dr. Şerban... 

Din cei opt fraţi şi surori ai familiei Ignat, născuţi în Comuna Vorniceni, Judeţul Botoşani, primul Gheorghe (bătrânul Ghimnazie, 1899) şi ultimul Dimitrie (Dionisie, 1909) au devenit monahi. Copiii erau nelipsiţi de la biserică, de altfel ca şi părinţii, oameni foarte evlavioşi. Mai întâi Gheorghe a ajuns în 1922 la Schitul Măgura, de lângă Tg. Ocna, devenind monahul Ghimnazie şi apoi, după 14 ani (în 1923) şi fratele mai mic Dimitrie l-a urmat la aceeaşi mănăstire, devenind monahul Dionisie. În 1926, cei doi monahi au plecat la Muntele Athos şi au ajuns la Chilia... 

Cea dintâi revistă care a apărut la Botoşani, imediat după război, la 5 ianuarie 1919, a fost ,,JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD”1. Din numerele care se află la Arhivele Statului din Botoşani aflăm că intemeietorii ei au fost: Ciomac Ion, inginer agricol, Constantinescu Emil, agronom, Diaconescu Emil, profesor secundar, Nicoara Vladimir, publicist, Codoreanu Adam, învăţător, Iordachescu Constantin, institutor, Mihăilescu Vintilă, profesor secundar, Popescu Anton, institutor, Popescu Greaca Ion, inginer agricol, Rallea Dumitru , inginer agricol, Rugescu Constantin, avocat, Dr. Şerban...