Adelina Neascșu De strajă Se lasă noaptea pe masa tăcerii,Peste zăpada fierbinteŞi stau licuricii pe culmea visării,De strajă peste cuvinte. La poarta sărutului stau legi prohibite,De strajă peste pajişti ce dor.Doar licuricii au voie să intre,Şi ei… doar în noaptea cu dor. Alerg la coloana cu vârf ascuţit,Să prind o fărămă de vis.Străjerii m-au prins, m-au lovit,Dar dorul mi-a rămas neatins. Pot fi mii de păsări de foc temerareŞi năzuinţe, tot atâtea, pot fi!Dor liber de străji, ca mine nu areNimeni, nicicând, oricât ar iubi.              ... 

  Luciana Sârbu  Despre mine: Mă numesc Luciana-Geanina Sârbu şi m-am născut la data de 18 aprilie 1995 în Botoşani. Sunt elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 14 „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Botoşani unde îmi este colegă de clasă şi sora mea Iulia Sârbu. Primii care îmi citesc poeziile pe care le scriu sunt mama mea, Sârbu Geanina, care mă susţine mereu, şi doamna profesoară Păduraru Daniela pe care o consider cea mai dulce profesoară din lume.  De 6 ani urmez cursuri de dans sportiv la clubul „Pro Dance” unde, împreună cu colegii mei Bădărău Gabriel,... 

Traversând un mare ocean Autor, Dumitru Ivan   Scriind volumul „Vâslaş în luntrea vieţii”, domnul Vasile Fetescu porneşte, mărturisit, spre realizarea unui op memorialistic, apreciind, din capul locului, că „este o încercare curajoasă şi riscantă pentru că nu poţi să prevezi cum vor primi cititorii oferta ta, în ce măsură vor aproba sau nu demersul tău, dacă îi va interesa sau nu.”      Aşa cum  îl reprezintă şi celelalte scrieri ale sale şi aşa cum este cunoscut în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar ieşean, îndeosebi, Vasile... 

Corespondenţă cu filozoful Constantin NoicaDr. Iuliu Buhociu (1925-1992) într-o ipostază inedită Autor, Paul Ungureanu Iuliu Buhociu s-a născut la 26 august 1925, în satul Crăeşti, comuna Bujor, judeţul Galaţi, fiind al zecelea copil din familia Maria şi Constantin Buhociu (8 băieţi şi 2 fete). La vârsta de 2 ani a rămas fără tată (mort la 20 iulie 1927, în aceeaşi zi cu regele Ferdinand, a fost primar în sat, foarte bun desenator, a avut 64 hectare de pământ). Un unchi, Ioan Buhociu, a fost muzician, cu studii în străinatate, a compus muzică de cameră, coruri, colinde,... 

  Elena Condrei:EMINESCU NESTINS, o nouă carte închinată Eternului Mihai Eminescu autor, Ionel Bejenaru        Alcătuită din interviuri cu Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, cartea Elenei Condrei inaugurează o colecţie biobliografică, ea constituindu-se în primul ei număr (Editura GEEA, Botoşani, 15 iunie 2009). Primul intervievat nu este ales deloc întâmplător, ci pornind de la laborioasa sa activitate, acoperind numeroase domenii – literatură, istorie, biblioteconomie, medalistică, printre ele.       Buzoian, prin naştere (21 mai 1943, Buzău), dat fiind... 

  S-o apărați pe Maica Benedicta! (n.r.)  Autor, Lucia Olaru NENATI ,, … a trăit şi s-a desăvârşit sprijinind şi generând împlinirea altora, într-un timp ce se proiectează, prin perspectiva actuală, ca unul damnat aprioric, al dominaţiei comuniste, în care aparent toate au fost infestate de acest virus falsificator. Dar, aşa cum am susţinut de multe ori, un om nu poate alege când să se nască ori să-şi amâne existenţa – printr-o voluntară şi ostentativă criogenie – şi devenirea pentru mai târziu, pentru o zonă temporală mai de bon ton. Fiecare are a-şi... 

  ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA (1920-2006) Născută la 20 august 1920, Bucureşti. Studii muzicale la Conservatorul „Pro-Arte”, apoi juridice şi filologice (anglo-germanistică, istoria artelor), 1970 – doctorat: Renaşterea – Umanismul – Dialogul artelor. Bogată activitate didactică: Preşedinta Comitetului Naţional Român de Literatură Comparată; Visiting Professor la Universitatea din Amsterdam (1972); membru corespondent al Academiei Române – 1974; Membru titular al Academiei Române – 1990; Vicepreşedintă a Academiei Române (1990 – 1994); Preşedintă a Secţiei... 

  TINERI BASARABENI, poeţi pe meleagurile României! Interviu acordat de Marina Stanciu, tânără poetă din Edineț, realizat în Botoșani, august 2009 Reporterul Revistei Luceafărul: La nostra Marina te-au ,,botezat” colectivul redacţiei Revistei Luceafărul atunci când ai debutat cu versuri în paginile sale. Ţi-a convenit aceasta? Marina Stanciu: Da, desigur! Şi chiar, mai mult, m-aţi onorat atribuindu-mi acest pseudonim, acordându-mi, totodată, şansa de a fi o parte din familia voastră, prietenoasă, o pagină și, să sperăm, un capitol din istoria Revistei ,,Luceafărul”. R.L.:... 

  ALICE DONOSE—PISICĂ - O VIAŢĂ DEDICATĂ CERCETĂRII – Lucian Manole 1936, martie, 16… …o dată aparent banală pentru unii, dar plină de semnificaţie pentru satul Borolea şi implicit pentru comuna Hăneşti şi asta după ce Dumnezeu a binecuvântat naşterea celui mai mare biolog al comunei – cercetător dr. Alice Donose-Pisică. Mezina familiei Aneta şi Gheorghe Donose, Alice s-a dovedit a fi o mare iubitoare de frumos şi, interesată de latura ştiinţifică a lucrurilor, a încercat mereu să elucideze unele mistere ale ştiinţei dar şi ale vieţii. Etapele formării... 

  ALICE DONOSE—PISICĂ - O VIAŢĂ DEDICATĂ CERCETĂRII – Lucian Manole 1936, martie, 16… …o dată aparent banală pentru unii, dar plină de semnificaţie pentru satul Borolea şi implicit pentru comuna Hăneşti şi asta după ce Dumnezeu a binecuvântat naşterea celui mai mare biolog al comunei – cercetător dr. Alice Donose-Pisică. Mezina familiei Aneta şi Gheorghe Donose, Alice s-a dovedit a fi o mare iubitoare de frumos şi, interesată de latura ştiinţifică a lucrurilor, a încercat mereu să elucideze unele mistere ale ştiinţei dar şi ale vieţii. Etapele formării... 

  CONSTANTIN CIOCOIU PREOT ECONOM STAVROFOR, DESĂVÂRŞIT EDUCATOR, ADEVĂRAT PĂRINTE SUFLETESC, UN MARE DUHOVNIC ŞI ÎNVETERAT ISTORIOGRAF  „Valoarea unui om se preţuieşte în ce lasă   După dânsul ca un adaos la viaţa neamului său”  (N. Iorga) Autor, prof. Gheorghe Burac „În satul Sârbi (din comuna Vlăsineşti) s-a născut, în 1852, cel ce descrie acestea: Constantin, fiul lui Grigore şi Zamfira Ciocoiu”…, aşa îşi începea protagonistul acestor rânduri „autobiografia” (inclusă în lucrarea sa Note la monografia bisericilor parohiale şi filiale din judeţul... 

  REVISTA MOLDOVEI(Continuare Nr. 7) Autor, prof. Chirica Beţianu Revista promovează cu consecvenţă articolele cu conţinut istoric, patriotic, tocmai pentru a cultiva în rândul locuitorilor adevărul istoric, sentimentul de legitimitate şi dreptate pe care istoria le-a consemnat la anul 1918, pentru poporul român. Astfel, în numerele 4-5 ale revistei, din 1927, se publica ,,Harta Moldovei’’ de Dimitrie Cantemir descoperită în colecţiile Bibliotecii Naţionale din Paris – care este cea mai importantă lucrare de geografie a vestitului domn moldovean. D.G. Vîlsan reproduce... 

 RESTITUTIO SCURT MEMORIU DESPRE ADEVĂRUL ASUPRA UNOR LUCRĂRI FĂCUTE LA IPOTEȘTI Petre Irimescu Pentru conformitate, Ionel BEJENARU Sunt din satul Cucorăni, comuna de care țin Ipoteștii, satele aflându-se cam la 4 km depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți din pădurea învecinată; adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa cea de brasde de la isvorul, care tremură pe prund, căci în apropiere se afla casa pădurarului, unde și-ar fi avut Eminescu prima dragoste. În 1903 am... 

   FAŢA PLUTONICĂ  A LUI EMINESCU Prof. Mihaela Paula Manole Considerând că aproape toate studiile dedicate poeziei eminesciene pornesc de la metoda teoretică şi analitică impusă de G. Călinescu, sau de la cele spuse, mai ales despre postumele aduse la lumină, de Perpessicius, I. Negoiţescu vine în critică aducând o altă „faţă” a lui Eminescu. După Negoiţescu, Eminescu ar avea două feţe: cea NEPTUNICĂ şi cea PLUTONICĂ.  Faţa NEPTUNICĂ Faţa PLUTONICĂ · „acea parte a operei eminesciene ce corespunde în general antumelor şi care, tot aşa... 

  Pe urmele lui Mihai Eminescu (VII) EMINESCU LA DUMBRĂVENI Ing. Nicolae Iosub  Numele lui Mihai Eminescu este legat de localitatea Dumbrăveni, judeţul Suceava, (ce făcea parte de Ţinutul Botoşani la 1850) printr-o serie de întâmplări reale dar şi unele fanteziste.  Aici, la Dumbrăveni avea să trăiască şi să muncească familia lui Gheorghe Eminovici, o bună perioadă de timp, aici îşi întemeiază familia, născându-i-se şi primii copii, aici este ridicat la rangul de căminar de către domnitorul Mihail Sturza, la 12 mai 1848, şi tot aici va învăţa taina administrării...