La sfârșitul lui ,,brumar” al anului 2009, când văzduhul face eforturi de a ne prevesti că se apropie iarna, timp propice pentru șezători, taifasuri și reactivarea tradițiilor și obiceurilor de iarnă, momente pentru a suține un act de cultură, apare Revista ,,Vorniceneanul”. Altă denumirea, cred că nici n-ar fi fost potrivită! ,,Vorniceneanul” apare pentru a răspunde inițiativelor intelectualilor vorniceneni, pentru a fructifica valorile culturale și spirituale ale exstenței din această localitate rurală. Acțiunea este determintă de respectul acestora față de locul... 

Dintre documentele pastrate în Fondul Documentar Eminescu ne oprim de această dată, asupra unei cărţi de patrimoniu, care foarte rar mai poate fi întâlnită într-o bibliotecă publică. Este vorba despre Legiuirea lui Karagea.  

Prezentam în numărul 8 al revistei preocupările artistului Constantin Dumitrescu pentru derularea şi finalizarea unui proiect propriu privind editarea pe parcursul anului 2009 a unor medalii şi a altor însemne, la comemorarea celor trei reprezentanţi de seamă a literaturii române: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Astfel, ocazionat de desfăşurarea la petroşani a celei de-a XXXV-a ediţii a Expoziţiei Naţionale de Insigne şi a Primului Congres Naţional de Insignografie din România, gravorul, realizatorul şi editorul Constantin Dumitrescu a lansat medalia ,,120 de ani... 

MIHAI EMINESCU LA HÎRLĂU   Hîrlăul, vechi târg moldav aşezat pe valea râului Bahlui, atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a făcut parte din judeţul Botoşani, în perioada când Mihai Eminescu, revizor şcolar, a trecut prin satele din Plasa Bahlui pentru a inspecta şcolile şi desigur, şi prin acest oraş încărcat de istorie.  

  84. PROGLOBMODERNUL: Curent nou, prezentat odată cu „Manifestul de la Cluj” de Al. Florin Ţone. Acolo se arată că „Generaţia 80” şi postmodernismul au murit şi, odată tendinţa de globalizare a anilor 90, în fondul căreia a intrat şi România, a apărut un alt curent – proglobmodernul. Al. Florin Ţone spune: „Acesta păstrează elemente de la toate curentele de până acum, cu tendinţă spre clasicism, în plus, operele proglobmodernilor nu sunt rupte de viaţă, de realitatea socială, de contextul social-politic, în care trăieşte poetul”;   85. AXIOMA... 

260. Cu cât cineva călătoreşte mai mult, cu atât devine mai trist (Anatole France); 261. Dacă la 20 de ani nu eşti comunist, înseamnă că nu ai inimă, iar dacă la 40 de ani mai eşti comunist, n-ai minte (Malreaux);  

Disecţia clipei: Viaţa şi simfoniile lui Beethoven nu vor pieri decât dezintegrându-se planeta. Îmi smulse haina.Într-o durerea cărnii îmi rupse cămaşa.Focul şi pofta chemării   

Pamflet într-o cocină luxoasăcu padoc şi cu rigoledouăzeci de porci de rasămustăcesc clipe frivole  

DOAMNE, FĂ TU PRIMUL PAS m-am născut într-o toamnă târzieera al douăzeci şi cincilea ceas de vecerniecând mama a coborât din fereastra deschisă spre cera lăsat pruncul acolo şi a venit să mă nască pe minecu durerile facerii şi desfaceriicelor niciodată făcute   

Prin tradiţie, 1 octombrie este ziua internaţională a muzicii. Această zi constituie un prilej şi, în acelaşi timp, un minunat pretext de a ne reîntâlni cu marea muzică, valori perene ale spiritualităţii universale, tălmăcite la cele mai înalte cote valorice. De la Bach la Şostakovici, de la Alexandru Flechtenmacher la Doina Rotaru, istoria muzicii este plină de opus-uri frumoase şi valoroase, purtând girul inconfundabil al epocii în care au fost zămislite. Dacă vom asculta Simfonia a IX-a în Re m. op. 125 de Beethoven, Concertul Nr. 27 în Si b M. Kw 595 pentru pian şi... 

Eseu cu… viaţa, un hobby? Actorul Ştefan Iordache a fost mai mare decât britanicul Peter O’Toole. Şi ce brand, ce star e Peter şi cu cât de puţin avea să se ,,mulţumească” Ştefan: aplauze furtunoase în uitarea unei seri şi glorii efemere la ,,Şarpele roşu”. Spunea, cu un umor aproape cinic: ,,Lumea mă ştie mai degrabă pentru că am cântat cu Sanda Ladoşi şi mai puţin pentru Hamlet, Richard sau ce am mai făcut eu”. Trăim în România unde vedete show-bizz-are, care încurcă paturile cu platourile, sunt plătite artificial cu mii de dolari pe lună, în vreme... 

ELENA (LENUŢA) ZBANŢ -,,omul care pictează simţind minunile dăruite de Cel de sus” (V. Ciucă)- Pictura naivă… A fost definită în fel şi chip. Unii o consideră pierdere de vreme, alţii lipsită de valoare. La vernisajul Salonului de Artă naivă de la Piteşti, care a avut loc în ziua de 27 octombrie 2007, s-a spus răspicat: „Pictura naivă este un curent aşa cum e cubismul, futurismul, abstractul şi altele. Spunem pictură naivă pentru că modul de interpretare nu respectă nici o regulă. Imaginaţia autorului nu are limite, de la utopie până la realitatea ce ne înconjoară... 

Radiografia unui eveniment cultural-artistic de excepţie – Ediţia a IV-a a ,,Zilelor Teatrului” Mihai Eminescu Dumitru Lavric în dialog cu dl. Traian Apetrei, directorul teatrului botoşănean   - Domnule director, discuţia noastră are loc la o oră foarte matinală, în prima zi a lunii octombrie, imediat după închiderea ciclului de manifestări pe care le avem în atenţie în acest dialog. Cum vă simţiţi în această dimineaţă? - Socotind faptul că sâmbătă va avea loc o altă premieră, mă simt la fel de ,,în priză” precum în „Zilele” tocmai trecute. Prin... 

„POLITICĂ, ALCOOL ŞI TUTUN” - O CARTE ÎNDRĂZNEAŢĂ ŞI ULUITOR DE SINCERĂ –  Profesiunea de jurnalist şi-a constituit azi o adevărată cultură instituţională. Există şi un cod deontologic al ziaristului din România. Sunt contabilizate 15 principii ziaristice care stau la baza moralei profesiei. Deşi îi erau suficiente, Ioan Rotundu respectându-le pe toate, a simţit nevoia să-şi adauge trei axiome comportamentale de la care nu s-a abătut: 1. Jurnaliştii care, folosind condeiul, se vor apleca numai asupra aspectelor plăcute ale vieţii, vor dispărea din peisajul ziaristic;... 

CORNELIA CIOBANU De la „răsfăţata familiei” la funcţia de Director al Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani - Stimată Doamnă Cornelia Ciobanu, care au fost principalele repere ale evoluţiei dvs. artistice, de la debut şi până în prezent? - Sunt interpretă de muzică populară de 40 de ani. Mi-am început activitatea artistică mai întâi ca interpret amator, copil fiind, la serbările şcolare sau reuniunile familiale, unde „răsfăţata familiei” dădea adevărate „recitaluri”, la îndemnul tatălui. Şi ce mândră mă simţeam când...