95. TRIGONOMETRIA ERETICĂ: Sintagmă ce aparţine lui Grigore Cugler ( cel despre care Paul Goma povesteşte că „ în anii 50, aflat în Bărăgan cu domiciliu obligatoriu, a întâlnit un alt deportat, fost ofiţer de marină, care era îndrăgostit de literatura lui Apunake şi care umbla totdeauna la el cu un volum ferfeniţit dintr-o apariţie policopiată din 1946, purtând titlul semnificativ „AFARĂ – DE – UNU – SINGUR”). Trigonometria eretică ar fi, zice Grigore Cugler: „o perfecţiune a trigonometriei clasice prin adăugarea câte unui ochi de erete în fiecare vârf al... 

310. Orice poezie contemporană este o clipă franceză în secol (Isidore Isou); 311. Pe om îl cunoşti la joc (zicală românească); 312. Ca să fie cunoscuţi în lume, poeţii străini au trecut mai întâi prin filiera franceză (Isidore Isou); 313. Copilul face primul său act de pictură când desenează pe trotuar, în praf sau pe zăpadă cu propriul său pipi ( Miro ); 314. La Paris, fără nici o reuşită, doar dacă s-a auzit că cineva există, e deja extraordinar (Petre Ţuţea);   315. Suntem născuţi în pielea goală, ce-i pe noi e de câştigat (înţelepciune argotică); 316.... 

Plângere de plâns: De-am să plâng la sânul miresei, se va revărsa precum Nilul râul fericirii şi multe suflete se vor îneca. De-am să plâng plângere de plâns.        A avea un frate înseamnă a avea legătura dintre cromozomi în singurătatea ta şi în risipirea viitorului. A avea o soră, mai mulţi fraţi şi mai multe surori, este ca o aşezare între scurgere şi risipire. Lumina existenţei transformată în a fi. A nu avea nici un frate, a fi singur, e un fel de accident şi frică a părinţilor de a pătrunde tainele vieţii.        Desenând un cerc şi aruncându-te... 

Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podişului Moldovei, se târa leneş printre ogoarele cu holde sărace şi pipernicite, cu frunzele ofilite şi răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi şi mijloc de vară.   Multele suprafeţe de pământ nelucrat, arse de secetă şi inundate de buruieni, îi provocau profesorului suferinţe sufleteşti şi îl duceau cu gândul la anii copilăriei sale, când participa, cu puţinele sale puteri, alături de ceilalţi membri ai familiei, la muncile câmpului. Îşi aminteşte,... 

GALERIILE ,,ŞTEFAN LUCHIAN”  - ,,FORŢA MOTORIE” ÎN CULTURA BOTOŞĂNEANĂ -   Începând cu a doua jumătate a lunii octombrie a.c. publicul botoșănean este impresionat de forța cu care conducerea Muzeului Județean Botoșani resuscitează activitatea Galeriei de Artă ,,Ștefan Luchian”, iar iubitorii de cultură sunt încântați de conținutul acțiunilor organizate, aici, parcă anume pentru a se recupera ceea ce s-a pierdut atât cât au durat lucrările de renovare a lăcașului.   Prima a fost expoziția ,,retro” a artistului Petre Achițenie organizată la redeschiderea... 

Piese din colecţia etnografică a Muzeului Botoşani, cu valoare de simbol în ritualul tradiţional de nuntă   În tradiţia românilor ca şi în tradiţia altor popoare viaţa comunităţilor este conturată de o împletire a manifestărilor materiale şi a celor spirituale.   Latura spirituală, încă din perioadele arhaice ale istoriei, şi-a pus amprenta pe o mare parte a laturii materiale. Multe dintre obiectele folosite de civilizaţiile umane, pe lângă ideea de utilitate, purtau şi mai poartă încă şi componenta spirituală.   Nu numai piese în diferite contexte poartă... 

Prin cele două cărţi ale sale – CIOBURI  DE  COPILĂRIE şi NĂLUCI  ÎNTÂRZIATE – apărute la editura TAIDA din Iaşi, inginerul PAUL – MIRCEA IORDACHE nutreşte o dublă aspiraţie: spre recuperarea obiectivantă a unui avatar al trecutului, în povestirile din prima carte menţionată, şi spre o prospectare oarecum narcisistă a sinelui, prin poeziile conţinute de cea de-a doua carte.    Povestirile dau expresie a ceea ce am putea numi, forţând puţin sensul sintagmei, „gradului zero” al narării. Am fi absurzi să afirmăm că lipsesc metafora şi lirismul evocării şi... 

-un istoric şi un dascăl adevărat- „Dascălii adevăraţi sunt cei în faţa cărora îţi scoţi pălăria,  în semn de respect, când conştientizezi, ca adult,  beneficiile pe care ţi le-au adus în formarea ta  profesională şi morală”.   Paul Ungureanu – Cu scuzele de rigoare pentru amânarea interviului, doresc să avem o discuţie neprotocolară. Pentru început, vă rog pentru cititorii noştri un scurt curriculum vitae. Daniel Botezatu – Sunt născut la data de 18 februarie 1967, în localitatea Tg. Ocna din judeţul Bacău. De la vârsta de doi ani părinţii... 

Dumitru Stavoi face parte din pleiada celor 14 hăneşteni care au vrut să se facă învăţători şi au urmat cursurile Şcolii Normale de la Şendriceni. Fire sensibilă, Dumitru Stavoi a rămas toată viaţa sa ataşat locurilor natale şi Şendriceniului, aspect observat în scrierile sale şi din modul cum a rezolvat în favoarea sa dilema alegerii între natură şi cultură.         “Aşa a început năzdrăvana şi draga mea copilărie…   …cu momente scurte şi intense de emoţii. De bucurie şi fericire, de durere şi milă, având ca loc şi spaţiu ograda cu casa, gardul,... 

  PEDAGOG DESĂVÂRŞIT, DIRECTOR DE ŞCOALĂ, INSPECTOR METODIST, CETĂŢEAN DE ONOARE POST-MORTEM AL COMUNEI VLĂSINEŞTI „Orice epocă de cultură ce se încheie  lasă în floarea uscată seminţele vremii nouă: nu le risipiţi!”       (N. Iorga)     La şcoala din Vlăsineştii Botoşanilor, pe care am considerat-o Capitala carierii mele, mi-am încorporat ultimii 34 (din 50) de ani de neodihnă, asumându-mi ca fundamentală datorie să cimentez tradiţia valoroasă făurită de predecesori şi s-o îmbogăţesc. Eram convins că mulţi dintre cei care au slujit în această... 

La începutul lunii august 2009, s-a stins din viaţă inginerul Costache – Ticu Uliciuc, autorul monografiei „Costeştii Botoşanilor la sfârşit de mileniu” ( In căutarea satului de altădată…).Costache – Ticu Uliciuc s-a născut la Costeşti, comuna Răchiţi, într-o familie de ţărani, creştini- ortodocşi, fără avere, dar cu imensă dragoste faţă de semeni. În căsuţa, mai mult decât modestă, a lui Gheorghe şi a Eleonorei Uliciuc, s-au născut unsprezece copii, din care nouă, cinci băieţi şi patru fete, au trăit şi au ajuns oameni adevăraţi. Înzestraţi cu... 

Vechi centru comercial al Moldovei, cu trecutul său zbuciumat, Hotinul l-a atras, cum altfel, pe istoricul Constantin Gane, în călătoriile lui. L-au atras istoria și legendele locului. L-a atras lumea sa reală, în care, a cărei viață se consuma într-un cadru natural bogat în toloace și băltoace. Sigur, au rezultat descrieri interesante. Totodată, istoricul și scriitorul a dat și de lucruri impresionante – BIRTUL și GHETTO-ul. Astfel, la birt – ,,Acolo e viață, nu glumă. Tot ce e de soi în oraș: Domn Prefect, Domn Subprefect, Domn Comandant de Jandarmi, magistrați,... 

 Schiţă de studiu aplicativ pe Fondul Documentar Eminescu Prezenţa temelor şi motivelor religioase în opera lui Eminescu creează o arie de cercetare deosebit de largă şi de fecundă. La fel de complexă ca şi personalitatea lui Eminescu în întregul ei, problematica religioasă a creaţiei sale fost deseori abordată de exegeză. Deşi s-a creat opinia că despre acest subiect nu s-a prea scris până în 1990, el nu este deloc un subiect nou. Au scris, printre alţii: D. Spânu, Morala lui M. Eminescu şi raportul ei cu religiunea creştină. Cernăuţi, Institutul de arte grafice... 

Mihai Eminescu şi serbarea de la PUTNA În anul 1870, se împlineau 400 de ani de la sfinţirea Mânastirii Putna, cea mai importanta ctitorie a lui Stefan cel Mare, locul sau de veci, manastire care se afla în teritoriul românesc aflat sub ocupaţia Imperiului Austro- Ungar. Într-o sedinţa a „Societaţii Literar-Sociale România”, din 4 decembrie 1869, un botosanean de la facultatea de medicina, C. Aronovici, a ţinut o alocuţiune „Despre geniul lui Stefan cel Mare”, în care arata ca în august 1870 se împlineau 400 de ani de la sfinţirea Manastirii Putna. Mihai Eminescu... 

HERTA  MULLER SAU DE LA OCHIUL DIN TAVAN LA PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURĂ IN 2009 Scriu despre Herta Müller fără să ştiu mare lucru. Fiind posesoarea Premiului Nobel pentru Literatură (2009) şi având tangenţe evidente cu România, sunt obligat să remarc surprinderea care a poposit ca o ceaţă în trafic peste lumea literară din ţara noastră. Librăriile nu aveau în stoc nimic din opera laureatei, iar preţioşii şi pretenţioşii critici români de toate nuanţele, curentele şi generaţiile aproape că n-o citiseră. Şi nu mă refer doar la criticii mici ci direct la cei...