Anna de Noailles (1876, Paris – 1933, Paris) născută prinţesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare şi o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruş, şi un tată român, un prinţ Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica lui Musuruş-paşa, ambasador al Turciei la Londra, în anii 1850 şi a Anei Vogoride, a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu... 

Comunicat de presă Femeia-mag Anna de Noailles – poetă, amfitrioană, muză – omagiată într-un concert de excepție organizat de Institutul Cultural Român de la Paris Institutul Cultural Român de la Paris organizează pe 3 februarie un concert excepțional dedicat scriitoarei Anna de Noailles (1876-1933), născută Brâncoveanu, prima femeie din Franța distinsă cu Legiunea de onoare în rang de comandor. Spectacolul inedit alternează lieduri și alte compoziții muzicale pe versuri de Anna de Noailles în interpretarea sopranei Mihaela Mingheraș, acompaniată de pianistul... 

Comunicat de presă Institutul Cultural Român de la Paris restituie publicului un filozof uitat: B. Fundoianu La 65 de ani de la deportarea sa la Auschwitz, poetul și filozoful Benjamin Fondane (B. Fundoianu) este omagiat pe 22 ianuarie la Institutul Cultural Român de la Paris de literați și universitari europeni, în cadrul unei mese rotunde dedicate dimensiunii filozofice a operei sale. Discipol al filozofului rus Șestov, Benjamin Fondane – poet, eseist, cineast, critic literar și filozof evreu născut în România în 1898, stabilit la Paris în 1923 – ajunge să fie considerat... 

La 15 ianuarie 2010, Mihai Eminescu ar fi împlinit 160 de ani. Fragment preluat din www.realitatea.net Românii l-au ales pe Mihai Eminescu să fie poet naţional, a spus academicianul Eugen Simion, răspunzând întrebării unei dezbateri organizate la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, cu titlul “Este Eminescu poet naţional?”. “Cultura română este o cultură de poeţi. Eminescu este iubit, este citit, românii ţin la Eminescu. Desigur, este un fel de mitizare, iar unii sunt foarte enervaţi de această chestiune, dar în spatele mitului este o mare... 

Astăzi la Ipotești, comuna Mihai Eminescu, va fi lansată revista de cultura și educație ,,Porni LUCEAFARUL”, care se dorește a fi o publicație dedicată trăitorilor din trecut și de astăzi ai acestor ținuturi eminesciene. Revista va apărea trimestrial și va conține nu mai puțin de 39 de pagini. Formatul tipărit va aprea în data de 15 ianuarie, 15 iunie și 15 ale lunii de mijloc în celelalte trimestre. Formatul online este disponibil la adresa: http://luceafarul.info . Redăm mai jos din cuvântul directorului acestei publicații și, în același timp, fondatorul ei: Acum la... 

Scrisoare deschisă adresată: Primarului municipiului Botoşani, Preşedintelui Consiliului Judeţean Botoşani, Cetăţenilor municipiului Botoşani, prin amabilitatea presei culturale locale, Domnule Primar, Domnule preşedinte, Stimaţi concitadini, În perioada 5 octombrie 2009 – martie 2010 se împlinesc 145 de ani de când Eminescu a lucrat la două instituţii importante din oraş: Tribunalul Botoşani, care în acea vreme funcţiona în actualul sediu al Primăriei vechi, recent restaurat, precum şi la o instituţie similară prezentului Consiliu Judeţean. Doresc ca, astăzi, 15... 

DESPRE EMINESCU, LIMBAJ ŞI EUROPENIZARE URGENTĂ „Viaţa se scurge printre cuvinte Ca printre pietre apa din ploi, Mereu e viaţă mai înainte, Cuvintele veşnic mai înapoi, Mă uit la pietre, ascult cuvinte Şi cum să spun, Doamne, că ele-am fi noi, Când eu simt viaţa mereu înainte Şi pururi cuvintele mai înapoi” (C. D. Zeletin) Când scriu rândurile care urmează, peste Septentrion ninsoarea îşi face de cap. Fulgii cad, când liniştiţi, acoperind cu mângâieri mizeriile pământului, când viscolit, lovind cu o ciudă vizibilă aceleaşi mizerii. Fulgii de zăpadă, ca nişte... 

Cum îl (re)citim pe Eminescu? Din motive extrem de variate, mai mult sau mai puţin raţionalizabile, editarea operei eminesciene a rătăcit mai mult de un secol spre soluţionări incomplete guvernate inclusiv de aproximări care au afectat chiar interpretarea esenţei acesteia, monumentul literar eminescian în integralitatea sa lipsind şi astăzi culturii naţionale româneşti. Dezordinea manuscriselor, greutăţile uneori insurmontabile privind descifrarea acestora, mulţimea variantelor, nebuloasa numeroaselor ,,bruioane”, dificultatea trecerii scrisului eminescian prin numeroasele... 

BUSTUL POETULUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor al unor importante contribuţii documentare eminesciene, avea să propună aşezarea în Botoşani a unui bust ridicat în memoria Luceafărului Poeziei Româneşti. Fondurile necesare s-au strâns prin subscripţie publică. Relevăm, în acest sens, contribuţia la strângerea lor a unor societăţi culturale, între... 

ÎN NUMELE TIMPURILOR DE LA ,,TIMPUL” (O MARE PRIETENIE: EMINESCU-BĂDESCU-CARAGIALE) O fericită coincidență i-a adunat, la un moment dat, la ,,Timpul” bucureștean, oficiosul de răsunet al Partidului Conservator, pe Mihai Eminescu, Scipione Bădescu și Ion Luca Caragiale. Fără a forța nota, în ideea unei asociații, erau tustrei aidoma, după locul de baștină, ca-n ,,Miorița” – un moldovean, un ardelean, un muntean. Minți sclipitoare, publiciști care au dat cuvântului o forță de temut, pamfletiști virulenți, Eminescu, Bădescu, Caragiale și-au strâns într-o tripletă... 

BOTOŞANII ÎN PUBLICISTICA EMINESCIANĂ În 1989, la împlinirea unui secol de la trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu, Botoşanii au găzduit o manifestare omagială a presei române, un simpozion sub genericul „Eminescu publicist”, organizat de către Consiliul Ziariştilor, filiala sa din Iaşi şi redacţia ziarului ,,Clopotul”, cu sprijinul Comitetului de Cultură. Intervenţiile, reflectate în publicaţia centrală ,,Presa noastră”, într-o sinteză realizată de Rodica Şerbănescu, („Presa noastră”, Bucureşti, nr. 6/1989), poartă semnătura lui Lazăr Băciucu... 

Voievodul sau vodă era căpetenia oştirii, comandantul, domnul Moldovei ori al Valahiei, aceasta în accepţiunea stricto senso a noţiunii, pentru că acest rang în sens metaforic poate fi atribuit şi acelei persoane care ocupă locul din vârful piramidei, fiind model într-un anumit domeniu… Istoria şi civilizaţia românească a cunoscut şi recunoscut câţiva astfel de mari voievozi. ,,Sveti Ştefan”, cum l-a supranumit poporul pe Ştefan cel Mare, ajunge domnitor al Ţării Moldovei în aprilie 1457, într-o perioadă când turcii tocmai cuceriseră de puţin timp Constantinopolul... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (I) Oraşul Iaşi, capitala Moldovei, a fost locul unde poetul Mihai Eminescu a lucrat o perioada importantă din scurta sa viaţă. Aici, a avut primul loc de muncă, Biblioteca Centrală, a creat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste, aproape fiind de Veronica Micle şi aici şi-a făcut cei mai mulţi şi mai statornici prieteni. Poetul a trecut de mai multe ori prin Iaşi: cu trupa de teatru a lui Mihail Pascally, în anul 1869, în vizitele sale la ,,Junimea” în anii 1871 şi 1872, dar stabilirea definitivă în oraşul... 

Eugen D. Neculau – schiţă de portret Autor, etnograf Marcel LUTIC De sute de ani acest popor a toate răbdător aşteaptă ziua învierii lui la lumea nouă; de sute de ani aceşti blajini visează mântuirea; de un veac guvernanţii lui se trudesc în vorbe vane, punând firme şi forme goale peste minciuni, acoperind realităţile. Poporul aşteaptă în ignoranţă, mizerie, alcoolism şi sifilis. Cum îndrăzneşti d-ta, Eugen Neculau, să strici rânduielile? Patriotismul curent nu e ce faci d-ta. Patriotismul curent înseamnă cântece şi urale, discursuri înflăcărate, România Mare,... 

LA VLĂSINEŞTI, O BIBLIOTECĂ OCTOGENARĂ< /strong> „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaş cumpănită; Eşti ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis.” (Tudor Arghezi) Încă de la înfiinţare, şcoala, pe lângă misiunea ei de pregătire pentru viaţă a tinerei generaţii, şi-a dovedit şi vocaţia de instituţie socială educativă, prin organizarea de manifestări la care participă cea mai mare parte a locuitorilor, orientare stimulată şi de imperativele timpului. Dimitrie Gusti, ministru al Învăţământului în perioada interbelică,...