SONETE Autor, Ion N.PANAITESCU Scrisoare din cartea de latină. Acum nu se mai scriu scrisori şi nici nu sé expediază cărţi poştale, roze plicuri,… Acum se scriu şi se vorbesc nimicuri, pe mail, pe fax, mobil si s.m.ś. Astept ,,un plic” din timpurile duse… Poştaş e melcul – edecar la dricuri… (În cochiliá lui, pe sub porticuri, în razele de lună, sunt expuse tablouri cu priveliştea sublimă a unui sat din Nordu-ndepărtat unde, se pare că, traieşte o fată care traduce, din cartea de latină, un text savant şi greu de descifrat, despre ce n-á fost... 

COMUNICAT DE PRESĂ Asociaţia Culturală ADSUM şi Revista ZIP, organizează prima ediţie a Concursului de Poezie în Limba Română „Îngerul Blond”. Premiile concursului vor fi în bani şi obiecte, având o valoare totală de 8000 RON. Concursul se adresează tuturor vorbitorilor de limba română care au împlinit vârsta de 16 ani până la data de 15 februarie 2010. Concursul este organizat pentru a marca Ziua Internaţională a Poeziei (21 martie), dar şi ca un omagiu adus poetului Nichita Stănescu (născut în data de 31 martie) şi are ca scop dezvoltarea sensibilităţii estetice... 

EXEGEZĂ Autor, Cezarina ADAMESCU, AGERO HIEROGLIFE CU ARIPI – DE DRAGOSTE – ÎN LIRICA LUI IONUŢ CARAGEA. IONUŢ CARAGEA, POEZII DE DRAGOSTE, Fides, Iaşi, 2010 Prefaţă: Corneliu Leu Cine nu ştie că Iubirea este apanajul poeţilor? Cine n-a aflat încă faptul că, doar iubind, ori doar nefericit fiind din iubire, poetul poate zămisli capodopere? Poetul este veşnicul îndrăgostit care aşterne în pagini iubirea, plăsmuirea lui care prinde viaţă, la fel ca statuia sub mâinile îndemânatice ale sculptorului, la fel cum pictorul îşi zugrăveşte-n culori nemuritoare fiinţa... 

LUCIA OLARU NENATI – CIUDESĂ A NORDULUI MOLDAV SAU ,,ZÂNA BLONDĂ A IPOTEŞTILOR”- …această ,,zână blondă a Ipoteştilor”, supranume câştigat în anii de ucenicie de aur şi purpură, când era muzeografă la templul eminescian din Ipoteşti. (…) e stăpână pe lira sa şi toate fibrele vibrează la starea sublimă. (…) Lucia Olaru Nenati este o poetă pe deplin formată, sensibilă, plină de graţie în imagini polimorfe cu interiorizări care duc (…) în regăsirea şi decantarea sinelui. Mihai Munteanu (…) Lucia Olaru Nenati nu se visează, obsesiv,... 

Figuri botoşănene de altădată – Constantin Gh. Cucu (1873-1935) Autor, Gheorghe MEDIAN Mărturisesc că mi-a fost greu să găsesc un titlu pentru acest articol pentru că, subiectul său, priveşte un om, despre care, probabil, puţini au auzit. Lucrul este firesc, deoarece faptele sale l-au pus în lumină şi i-au dat notorietate doar în timpul vieţii, posteritatea ignorându-l, din păcate, aproape cu desăvârşire. Încercând să reparăm această nedreptate, vă oferim, în cele ce urmează, câteva date despre Constantin Gh. Cucu, suficiente, credem, pentru al scoate din uitarea... 

GRIGORE VIERU - RADĂCINA DE FOC A ROMÂNISMULUI LA 14 FEBRUARIE 2010 AR FI ÎMPLINIT 75 DE ANI. UN POIOS OMAGIU DIN PARTEA REDACŢIEI ŞI COLABORATORILOR REVISTEI LUCEAFARUL! Grigore Vieru, poet basarabean şi membru corespondent al Academiei Române (din 1993), s-a născut la 14 februarie 1935 în localitatea Pererita, din ţinutul Hotinului şi a murit, în urma unui stupid accident, la 18 ianuarie 2009, la Chişinău. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Să ne reamintim cîteva cuvinte ale Domniei Sale: ,,Dacă visul unora... 

MIHAI ŞORA ŞI MODELUL ONTOLOGIC AL SFEREI DE RAZĂ NULĂ (I) Autor, Georgică MANOLE (cuvinte cheie: dialog interior, sfera de rază nulă ca model ontologic, Leonid Dragomir, bacalaureat, eseu, model de profesor, politizare a învăţământului, replasare în context, premiul Nobel, Husserl, Heidegger, Eugen Ionescu, Tudor Vianu, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Eliade, Beckett, fenomenologie, fragmentarism, paradox, Pascal, Charles Peguy , mersul în spirală, Jan Patocka, Vasile Tonoiu, existenţialism, Sartre, „Fiinţa şi neantul”, Patapievici, „Omul recent”, Pleşu, minima moralia,... 

Amor şi Psyche. Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle I. Epistolografie, epistologie, epistologofie Autor, Dumitru LAVRIC Tratarea dintr-o perspectivă modernă a „romanului epistolar” alcătuit din scrisorile pe care şi le-au trimis în special între anii 1879-1883 Mihai Eminescu (din Bucureşti) şi Veronica Micle (din Iaşi) impune câteva consideraţii preliminare dedicate unei succinte theoria a scrisorii şi unor precizări terminologice care să faciliteze receptarea comentariului în consonanţă cu intenţiile semnatarului. Pentru ştiinţa literaturii, epistola (< gr.... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XII): MIHAI EMINESCU LA IAŞI (II) -Continuare din numărul trecut- Autor, ing.Nicolae IOSUB Majoritatea criticilor literari, exegeţi ai operei eminesciene, sunt de acord că perioada cât poetul a fost bibliotecar şi revizor şcolar a fost cea mai prolifică a creaţiei sale. Fie că Iaşul ,,Junimii” cu împrejurimile, parcurile şi teii săi se potriveau cu firea sa romantică, fie apropierea de vechii săi prieteni şi Veronica Micle, în perioada şederii sale în ,,dulcele târg”, Eminescu a compus şi publicat cele mai frumoase... 

SATUL EMINESCU, ,,O POARTĂ” SPRE LUMEA LEGENDELOR Autor, Carmen MORARU Pe-un vârf de deal, în comuna Gorbăneşti, se înalţă un pâlc de case şi… o statuie Bună parte din existenţă, oricât de mult ne-am dori contrariul, ne „curge” pe-un anumit făgaş. Facem slalom între obligaţii profesionale şi casnice, ne mai apare-un rid pe frunte privind spre cine ştie ce scadenţă la bancă, mai nou şi concediile spre alte orizonturi începând să se pitească sub câte-un generos semn de întrebare. Extrem de rar, toate acestea dispar şi ai sentimentul, straniu, că timpul... 

DIN CORESPONDENŢA LUI ION CREANGĂ CU NICOLAE GANE Autor, Ionel BEJENARU În bogata corespondenţă a lui Ion Creangă (10 iunie 1839, Humuleşti – 31 decembrie 1889, Iaşi) cu Nicolae Gane (1 februarie 1838, Fălticeni – 16 aprilie 1916, Iaşi), acesta din urmă fost, printre altele, şi prefect de Dorohoi, se găseşte şi această frumoasă şi hâtră scrisoare, ca răspuns la întrebare adresată de Nicu Gane. Un răspuns, cum altfel, pe măsură. Redăm textul: ,,Iaşi 1881 Noemvrie 28/ Stimate Domnule Gane,/ La scrisoarea Dumneavoastră am cinste a răspunde:/ Tăunul este... 

Când zici Cotnari, spui de toate... Ion N. OPREA Aşezarea Cotnari e veche. Vechi este şi oraşul Hârlău, cu care au format unităţi administrative în perioade diferite. Aşezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul — atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală de ţinut moldovenesc. Geografia administrativă a Moldovei, cu a sa cronică scrisă de călugării Mănăstirii Putna, cunoscută şi sub numele de Cronica Putneană, referitoare la anii 1466-1566, spune că din cele 24 ţinuturi pe care le avea ţara ,,se afla şi Hârlău”. Ţinutul... 

Personalităţi botoşănene uitate – Lia Cucu – (1904-1972 Autor, Gheogrhe MEDIAN Cititorii cărţii “Arcade septentrionale” semnată de Lucia Olaru Nenati, apărută în anul 2007 în Editura Academiei, având ca subiect presa culturală botoşăneană în perioada interbelică, au putut întâlni, printre colaboratorii “Revistei Moldovei”, apărută la Botoşani între anii 1921-1926, numele Liei Cucu, o poetă la care autoarea cărţii nu face prea multe referiri, dar îi remarcă talentul literar, exemplificându-l prin redarea câtorva versuri, din două dintre poeziile... 

EMIL CÂRCU, CEL DINTÂI MEDIC LA VLĂSINEŞTI Autor, prof. Gheorghe BURAC „Oamenii se roagă zeilor să le dea sănătate fără să ştie că stă în puterea lor s-o menţină şi că, luptând împotriva ei prin lipsă de măsură, o trădează prin goana lor după plăceri.” ( DEMOCRIT, fr. 234 ) „Multă vreme oamenii s-au rugat zeilor să le dea sănătate, dar când ştiinţa a descoperit şi medicina, a dat şi dreptul medicului să creadă că poate interveni şi modifica procesele patologice şi, dacă orice boală este şi o suferinţă a sufletului, acţiunea morală a... 

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI ( I) EUGENIA C. SAVINESCU – prima directoare a Externatului secundar de Fete, viitorul Liceu „Carmen Sylva” din Botoşani - Autor, prof. Mihai MATEI În primul ordin pe care îl trimite Ministerul Instrucţiunii, semnat de Spiru Haret, Externatului secundar de fete din Botoşani, din 4 septembrie 1887, nr. 11983, domnişoara Eugenia Savinescu este numită director şi suplinitoare a orelor de limba franceză şi germană, retribuită cu suma de 280 de lei pe lună. Cine era această tânără domnişoară – directoare?...