Geniul eminescian între damnare şi eternizare…. Autor, Adelina FULGA Eminescu nu e poet, nu e artist, nu e fiinţă. Eminescu e ecou şi muzică într-un spaţiu claustrat de propriile incoerenţe…Şi «sferele» încă mai cântă… Călugărul îşi spune ultima rugăciune în chilia săracă, naufragiatul mai are câţiva paşi până a se dedica apelor nemărginite, văduva îşi boceşte pentru ultima oară destinul alegând actul final… efemeritate totală… În alte părţi, «departe! târziu! sau niciodată!» Etapele autentice ale unui curs firesc nu întârzie să se succeadă,... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XV): MIHAI EMINESCU LA SUCEAVA Autor, Nicolae IOSUB Suceava este o zonă a Moldovei de care Mihai Eminescu a fost strâns legat prin oamenii pe care i-a cunoscut şi prin locurile pe unde a trecut. Din această cauză, o serie de autori acreditează ideea că Mihai Eminescu a fost bucovinean prin naştere şi formaţie, bazându-se pe afirmaţia poetului dintr-un manuscris: „Eu sunt născut în Bucovina. Tatăl meu este bucovinean”. Aceste afirmaţii ale poetului au făcut pe Nicolae Cârlan ca să spună, în cartea sa, „Mihai Eminescu în context bucovinean”,... 

ARHIVA BOTOŞANILOR CONSTANTIN GANE ŞI ,,DINCOLO DE SBUCIUMUL VEACULUI” Autor, ,,Dincolo de sbuciumul veacului” (Editura Cugetarea, Bucureşti, 1939) este, totodată, o frescă a Botoşanilor de odinioară. Mai mult, este opera unui botoşănean de origine, scriitor şi istoric (n. 27 martie 1885, Botoşani – d. 12 aprilie 1962). Ce ne spune, în ,,Amărâte vieţi de boieri moldoveni”? Mai întâi referindu-se la ,,Năvala neamului”, la moşia Corni a bunicului său – ,,Şi este acolo un conac, casa unde a copilărit mama mea”. Apoi, abordând, în ,,Boierii de la Bârjoveni,... 

ARHIVA BOTOŞANILOR SCIPIONE BĂDESCU ÎN SOCIETATEA BOTOŞĂNEANĂ Autor, Ionel BEJENARU În cimitirul ,,Eternitatea” din Botoşani, un frumos monument funerar străjuieşte mormântul lui Scipione I. Bădescu (2 mai 1847, Răştolţ – jud. Sălaj – 4 octombrie 1904, Botoşani.) Îi redăm inscripţia – ,,Scipione I. Bădescu, poet – publicist şi fost revizor şcolar. Ridicat prin stăruinţa prietenilor săi şi a Asociaţiei Corpului Didactic Primar din Botoşani – 1930”. Să menţionăm şi numele sculptorului – Pellegrinetti. Gazetar de marcă, cândva la ,,Timpul”... 

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza Printre eroii botoşăneni participanţi la Războiul pentru Independenţă din 1877/1878, pomeniţi în „Monografia Judeţului Botoşani” apărută în Editura Sport – Turism, 1980, se înscrie la loc de cinste şi colonelul CONSTANTIN PILAT (1838-1922), omis în monografia mai sus menţionată. CONSTANTIN PILAT s-a născut la BOTOŞANI la 10 aprilie 1833 şi urmează treptele ierarhiei militare în felul următor: cadet (1855), sublocotenent (1858), locotenent (1862), căpitan (1855), maior (1868), locotenent colonel (1871),...