Amprentele lui Dumitru PETRAS

S.O.S.

La noi, Doamne, e încă iarnă și aerul îngheață
Și Luna, Doamne, parcă ne dă lumină cenzurată
A îmbătrânit și zborul iubirii, nu mai are viză să meargă
Pădurile toate, Doamne, s-au tăiat, nu mai sunt lemne pentru foc
Stau munții dezbrăcați și le este, Doamne, frig
S-au vândut, Doamne, și izvoarele minerale ascunse în matcă.
Te rog, Doamne, trimite din Cer niște cârmaci mai buni
Poate-l trimiți, Doamne, pe Cuza, s-a odihnit destul
Și Ștefan poate să vină, să pescuiască la Prut
Dă-le pecetea puterii, țara mereu s-o iubească
Învață-i, Doamne, să vorbească prin glas de curcubeu
Dă-le puterea dragostei, în lut să altoiască
Să crească rădăcina speranței pentru neamul meu.
Învață-i, Doamne, să aprindă candela iubirii peste țară
Și liniștește,Doamne, mare din zbucium, să rămână acasă,
Iar pentru glia românească, trimite, Doamne, plugar nou.
Te rog, dă Doamne, o ordonanță, să vină românii acasă.
Eu îți trimit, Doamne, un S.O.S. semnat cu numele meu.