Identitatea – imperativ al supravieţuirii Autor, Gruia Cojocaru Eram la sfârşit de martie 2012 la Arhivele Statului Botoşani, într-o acumulare de informaţii istorice pentru o monografie a satul meu, Lişna, când mi-au căzut în mână câteva date despre o localitate apropiată, situată în acelaşi Suharău, comuna în care fiinţez. Comăneşti este numele satului pe care, întâmplător, l-am descoperit în căutările mele, însă motivul ,,popasului” în lăuntrul acestei... 

Alungați ciorile de pe mantia lui Eminescu! Trec zilnic, de foarte multe ori, prin fața Bisericii Uspenia din Centrul Istoric al Botoșanilor, unde se află amplasată statuia lui Mihai Eminescu. Nu e vorba de bustul lui Eminescu amplasat pe zidul vechi al unei clădiri – locul proprietății familiei poetului -, care nu prea seamănă cu nici una din chipurile celor patru fotografii cunoscute, ci e vorba de statuia din curtea bisericii. Era în ianuarie, imediat după ce oficialii orașului au avut grijă să povoazeze monumentul cu o coroană de brad garnisită cu floari albe, ceea ce îndeamna... 

De ce în ,,Hyperion”? M-am bucurat, ca întotdeauna, când am văzut că a apărut Revista ,,Hyperion”, publicație apreciată în spațiul cultural al Botoșanilor. Aici oricine se poate regăsi, pentru că valorile – economice, politice, sociale și culturale – ale unei comunități sunt rezultatul unor stări sufletești și al trudei tuturor membrilor săi. Un ,,gegu contra” nu poate exista decât într-o comuniune de suflete și bunuri materiale, o comunitate care generează și își transformă sudoarea muncii în finalități, rezultate din care se formează și banul public. Rămân... 

PRIMĂVARA CULTURII ROMÂNEŞTI (manifest literar) Motto: Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit. (ANDRE MALRAUX) Subsemnaţii, scriitorul, jurnalistul Marin Toma- Călăraşi, poetul, publicistul Dorel Mihai Gaftoneanu- Botoşani, scriitorul Nicolae Rotaru- Bucureşti, publicista Emilia Ţuţuianu Dospinescu- Roman, poetul Mircea Dorin Istrate- Tg. Mureş, prozatorul, poetul Ion Ionescu-Bucovu, poeta Nadia Cella Pop- Braşov, scriitorul Emil Lungeanu- Bucureşti, …, iubitori de... 

S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (VI) BISERICA DIN BARNE DE LEMN DIN VATRA HUDEŞTILOR Autor, Ionel Bejenaru   Un vrednic fiu al locurilor hudeştene, al satului Vatra, mai precis, profesorul Gheorghe Apătăchioae (n. 21 ianuarie 1940, Vatra-Hudeşti) îşi aminteşte – „Din copilărie, îmi amintesc cum în duminicele frumoase eram luat la biserică de către mama mea care mă învăţa rugăciuni, mă învăţa cum să mă închin, iar la slujbele de la Înviere şi dela Bobotează participam cu tatăl meu cu multă însufleţire. Vedeam atunci când se ridica soarele şi răzbătea... 

NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V) MONUMENTUL FUNERAR AL FAMILIEI SOFIAN, DIN CIMITIRUL „PACEA” – BOTOŞANI, DEZMEMBRAT Autor, Ionel Bejenaru Recent, cu prilejul „NOPŢII MUZEELOR”, ediţia 2011, marele Cimitir „Bellu” al Bucureştilor, inclus pe lista UNESCO, a fost deschis nocturn vizitatorilor, motivul major fiind acela că, aici, îşi află loc 20% din monumentele Capitalei României. Dacă noi, românii, am importat din Franţa „Noaptea Muzeelor”, noi, botoşănenii, am putea importa, de la Bucureşti, includerea în circuitul manifestării... 

NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR  De cele mai multe ori, când situaţia economică (de la noi) impune tăieri salariale,de pensii, ajutoare sociale, atenţia opiniei publice nu se mai canalizează către alte cele, precum protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi de arhitectură reprezentative ale judeţului Botoşani. O bună parte a acestora se încadrează, din punct de vedere al valorii istorice şi arhitecturale în categoria edificiilor eclesiastice importante, atât la nivel zonal cât şi naţional. În acest sens, este puţin cunoscută existenţa... 

   SEFIN: Spre elaborarea unor principii pedagogice de proiectare pentru software educational inteligent Olimpius Istrate, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea din Bucureşti email: olimpius.istrate@elearning.ro Pentru a construi secvenţe de software educaţional inteligent, este necesară o modalitate de reprezentare unitară a corespondenţei dintre tipurile posibile de prezentare a informaţiilor cu ajutorul computerului şi tipurile de activităţi de instruire – incluzând metode şi procedee didactice, finalităţi educaţionale, instrumente de evaluare... 

CÂT MAI AVEM DE RECUPERAT? Autor, Asist.Univ.drd. Olimpius ISTRATE Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei La o analiză sumară a domeniului elearning în România, observăm că reformele sunt ţinute în loc de întârzierile datorate incompetenţei şi imposturii persoanelor care ar trebui să-şi asume progresul şi schimbarea în educaţie. Strategia nu există, legislaţia este deficitară, atitudinea este inadecvată. De câţiva ani, cu fiecare ministru care trece, scad şi speranţele noastre că vom mai putea recupera decalajul dintre noi şi... 

BLESTEMUL PĂMÂNTULUI Autor, Gina POENARU Răscoala a fost într-o duminică Răscoala a fost într-o duminică. Era zi de târg Flămânzi, zi de iarmaroc, cum se spunea înainte, în vremea aceea se făceau învoielile pentru noul an agricol… Oamenii din Flămânzi, Frumuşica şi Rădeni s-au dus la conac, la Gheorghe Constantinescu, administrator pe moşia arendată de Moki Fischer de la boierul Sturza, şi l-au luat la întrebări. N-a vrut să stea de vorbă cu ei. L-a lovit pe unul, Dolhescu, şi asta a fost ca o scânteie. Oamenii l-au bătut pe Constantinescu şi s-au ridicat la... 

DE CE SE FALSIFICĂ ISTORIA ?! Autor, Petre ABEABOERU În cursul anului 2006, la Editura Muşatinii din Suceava, apare, sub îngrijirea lui Mircea Motrici, una din lucrările dedicate vieţii unui mare mitropolit, intitulată Popas la 300 de ani de la moartea Mitropolitului Varlaam Moţoc, scrisă cu aproape 50 de ani în urmă ( 1957) de către fostul egumen al M-rii Secu, anume arhimandrit Dionisie Udişteanu. Această carte, a cărui manuscris a aşteptat o jumătate de secol pentru a vedea lumina zilei, ar fi trecut poate neobservată dacă, întâmplător, nu aş fi dat la una din manăstirile... 

(AUTO)SFATURI (12) Autor, Lucian MANOLE De aceea lumina trebuie să fie obscură, trebuie să fie atenuată, umbrită, pentru a se putea păstra plinătatea luminozităţii (Martin Heidegger); Când o carte se izbeşte de un cap şi sună a gol, nu întotdeauna este de vină cartea (Nichita Stănescu); Citind o carte care „să te facă să uiţi că există respiraţie” (Teodor Dună); A vorbi încet cu ochii care par că devin din ce în ce mai mult rădăcini (Teodor Dună); A vorbi despre poezie ca despre cel mai mare adevăr la care putem ajunge (Teodor Dună); A trăi „un deficit de... 

95. TRIGONOMETRIA ERETICĂ: Sintagmă ce aparţine lui Grigore Cugler ( cel despre care Paul Goma povesteşte că „ în anii 50, aflat în Bărăgan cu domiciliu obligatoriu, a întâlnit un alt deportat, fost ofiţer de marină, care era îndrăgostit de literatura lui Apunake şi care umbla totdeauna la el cu un volum ferfeniţit dintr-o apariţie policopiată din 1946, purtând titlul semnificativ „AFARĂ – DE – UNU – SINGUR”). Trigonometria eretică ar fi, zice Grigore Cugler: „o perfecţiune a trigonometriei clasice prin adăugarea câte unui ochi de erete în fiecare vârf al... 

310. Orice poezie contemporană este o clipă franceză în secol (Isidore Isou); 311. Pe om îl cunoşti la joc (zicală românească); 312. Ca să fie cunoscuţi în lume, poeţii străini au trecut mai întâi prin filiera franceză (Isidore Isou); 313. Copilul face primul său act de pictură când desenează pe trotuar, în praf sau pe zăpadă cu propriul său pipi ( Miro ); 314. La Paris, fără nici o reuşită, doar dacă s-a auzit că cineva există, e deja extraordinar (Petre Ţuţea);   315. Suntem născuţi în pielea goală, ce-i pe noi e de câştigat (înţelepciune argotică); 316.... 

Apelul Congresului Naţional de Poezie,  Ediţia a III-a, Botoşani, 5-7 iunie 2009          Participanţii la cel de-al treilea Congres Naţional de Poezie, Botoşani, 5-7 iunie 2009, atenţionează opinia publică asupra dezinteresului ori lipsei de profesionalism cu care autorităţile de stat cu atribuţii în domeniul cultural şi artistic tratează literatura română vie şi în mod special poezia contemporană. Aceleaşi probleme dezbătute de la primul Congres Naţional de Poezie din 2004 au rămas în actualitate. Politizarea din ce în ce mai accentuată a mecanismelor şi instituţiilor...