Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

August, sub semnul lui Enescu

Constantinovici,CatalinaPrimit pentru publicare: 18 aug.2016
Autor: Prof. D-r Cătălina CONSTANTINOVICI
Publicat: 19 aug. 2016
Redactor: Cezara ROMAN
Editor: Ion ISTRATE

 

August, sub semnul lui Enescu

 

Asociația culturală Vis de Artist a marcat împlinirea a 135 de ani de la nașterea muzicianului George Enescu printr-o acțiune realizată în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani. Organizată la începutul lunii august, Enescu1manifestarea intitulată „Pe urmele lui Enescu…” a avut-o ca invitată pe Mariana Popescu, una dintre numeroasele personalități muzicale ale Botoșaniului, prof. univ. dr. la Universitatea „Ovidius” Constanța, dirijor, compozitor, muzicolog, membru în Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Pasionată de muzicologie, Mariana Popescu are 14 volume publicate, trei dintre acestea fiind expuse în cadrul acestei acțiuni, pentru doritori.

Manifestarea a fost realizată plecându-se de la premisa, evidențiată de pictorul Corneliu Baba, că „Omagiind memoria lui Enescu, trebuie să fim convinşi că a fost atât de mare încât orice am face pare prea puţin pentru ce ne-a lăsat…”.

Menirea acțiunii a fost de a sublinia personalitatea lui Enescu, pornind de la titlul studiului semnat de Mariana Popescu și publicat în volumul al II-lea „Botoșani, oraș al muzicii europene”, apărut în 2016 la Editura Artes, Iași. Autoarea a prezentat câteva date biografice despre Enescu și a recomandat audierea unui fragment din suita programatică pentru vioară și pian op. 28, „Impresii din copilărie”, pentru a parcurge auditiv o zi din viața micului muzician.

            În cadrul acestei manifestări l-am menționat pe Neagu Djuvara[1], pentru textul său din cartea „Amintiri din pribegie”[2] pentru a oferi publicului câteva repere despre Poema română op. 1, datând de la începutul anilor ’50:

Enescu2„Țin minte o dimineață: e frig în cele două odăi, în casa veche. Am coborât în pivniță, să urc un coș cu lemne pentru soba de fontă adaptată cu un burlan la bătrânul cămin. În treacăt, înainte de a ajunge la sobă, aprind radioul, că vine ora informațiilor. Minune! Se dă Poema română a lui Enescu, care după un șir de arii populare se încheie cu primele acorduri ale imnului național Trăiască Regele… Am lăsat coșul la pământ și am luat instinctiv poziția de drepți în fața aparatului. Am ascultat nemișcat până la sfârșit, cu gândul departe. Când ultimele acorduri s-au stins, mi-am dat seama că uitasem de mâinile și picioarele înghețate – nu mai simțeam decât lacrimile fierbinți care-mi alunecau pe obraji. Mi-am ascuns fața în palme și am plâns în hohote, în ascuns.”

            Poema română, scrisă de Enescu la 16 ani (1897), a fost prezentată de către doamna Mariana Popescu, care a nuanțat legătura dintre această lucrare și Familia Regală.

Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani a organizat o miniexpoziție cu cărți despre Enescu, în limba română, dar și în engleză, și franceză, volume apărute din anul 1956 – cum este cel semnat de Lucian Voiculescu – ”George Enescu și opera sa Oedip” până în anul 2009 – lucrarea istoricului botoșănean Ionel Bejenariu – ”George Enescu. Meleagurile natale și ale copilăriei”.

Enescu,CatalinaÎn cadrul evenimentului au fost prezentate articolele despre Enescu, apărute în volumele lansate la Botoșani în ultimii trei ani, la inițiativa Asociației culturale Vis de Artist[3]: George Enescu – prezențe europene – prof. univ. dr. Grigore Constantinescu și Suita în stil vechi pentru pian op.3 de George Enescu – lector univ. dr. Luminița Rotaru-Constantinovici, în volumul Ziua Europeană a Muzicii – Botoșani, oraș al muzicii și culturii europene; Bartok `70 – Enescu `60 – conf. univ. dr. Veronica Gaspar și Artistul, fiara și marea. O paralelă Enescu – Hemingway – conf. univ. dr. Elena Maria Șorban, în volumul I Botoșani, oraș al muzicii europene, din 2015; Pe urmele lui Enescu… – prof. univ. dr. Mariana Popescu, Cântul folcloric în unele creații enesciene – conf. univ. dr. Daniela Cojocaru,  „Burlesque” de Enescu după 100 de ani – conf. univ. dr. Veronica Gaspar, Sensul estetic al libertății lui Oedipe – prof. dr. Roxana Susanu, Theodor Grigoriu – viziuni orchestrale ale unor creații de George Enescu – prof. univ. dr. Grigore Constantinescu, în volumul al II-lea Botoșani, oraș al muzicii europene, 2016.

De asemenea, am amintit despre existența unui text publicat în revista „Luceafărul”, din 11 februarie 2009, intitulat Botoşănean atras de opera marilor valori născute pe aceste plaiuri, în care sunt prezentate gândurile compozitorului Gheorghe Cojocaru despre George Enescu[4].

            Manifestarea a fost întregită de universul sonor al primei Rapsodii enesciene – păcatele tinereților, așa cum le considera muzicianul, referindu-se la cele două lucrări compuse pe când avea doar 20 de ani.

Note:

[1] Care a împlinit o sută de ani pe 18.08.2016.
[2] Apărută la Editura Humanitas, în 2012.
[3] Ziua Europeană a Muzicii. Botoșani, oraș al muzicii și culturii europene, Botoșani, oraș al muzicii europene, vol. I, Botoșani, oraș al muzicii europene, vol. al II-lea, apărute la Editura Artes, Iași, în 2014, 2015, respectiv 2016. Volumele se găsesc în Botoșani la Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu”, la Muzeul Județean și, parțial, la Liceul de Artă „Ștefan Luchian”.

[4] http://www.luceafarul.net/botosanean-atras-de-opera-marilor-valori-nascute-pe-aceste-plaiuri.



Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5