Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Preelectorală, la Botoșani


P.Lupu – nuferi galbeni, albi și roșii


Știre. CERERE (model orientativ) pentru adeziune la Societatea Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ȘTIRE DE INTERES CULTURAL. FONDAREA SOCIETĂȚII CULTURALE SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI BOTOȘĂNENI


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


aipiștii


Arhiva culturală. imagini dintr-un pamflet…


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


cârtițelor!… din fertilul lui Eminescu


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


viața, un vis


poem neborfotit de tristan strada. în orașul din sătuc


poem borfotit de tristan strada. atac la baionetă…


Șfichiuitorul, în ianuarie 2017: Pentru salvarea satului și valorilor tradiționale


variabila constantei


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Protejat: Luceafărul (Bt) înspre Occident


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Defige!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articole scrise de Ionel BEJENARU

HAIDUCUL SAU BANDITUL? GH. COROI – FILMĂRI INSOLITE ÎN ARESTUL DIN BOTOŞANI

HAIDUCUL SAU BANDITUL? GH. COROI – FILMĂRI INSOLITE ÎN ARESTUL DIN BOTOŞANI
Primit pentru publicare: 23 febr. 2013 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 23 febr. 2013 Actualizat: 03.10.2017 Editor: Ion ISTRATE   HAIDUCUL SAU BANDITUL? GH. COROI – FILMĂRI INSOLITE ÎN ARESTUL DIN BOTOŞANI   Era 9 aprilie 1935. Sosise la Botoşani cunoscutul regizor de film Jean Mihail, în vederea filmării lui Gh. COROI, marele nostru înaintaş, personaj de legendă, intrat în legendele... 

EMINESCU NESTINS, Elena Condrei

EMINESCU NESTINS, Elena Condrei
Primit pentru publicare: 29 aug. 2009 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 29 aug. 2009 Actualizat și republicat: 2 iun. 2017 Editor: Ion ISTRATE     Elena Condrei EMINESCU NESTINS O carte închinată Eternului Mihai Eminescu        Alcătuită din interviuri cu Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, cartea Elenei Condrei inaugurează o colecţie biobliografică, ea constituindu-se în... 

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. DOI DEPUTAȚI ȚĂRANI BOTOȘĂNENI ÎN ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. DOI DEPUTAȚI ȚĂRANI BOTOȘĂNENI ÎN ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI
Primit pentru publicare: 21 ian. 2013 Autor: Ionel BEJENARU, redactor al Rev. Luceafărul Publicat: 21 ian. 2013 Actualizat: 23 ian. 2017 IN MEMORIAM: Ionel BEJENARU Editor: Ion ISTRATE      154 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE DOI DEPUTAȚI ȚĂRANI BOTOȘĂNENI ÎN ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI SIMION STANCIU (A STANCII) ȘI DUMITRU SAVIN (1857) Să reconstituim câte ceva din... 

CU ,,INCORIGIBILUL CĂLĂTOR” CONSTANTIN GANE, PRIN HOTINUL ANULUI 1926

CU ,,INCORIGIBILUL CĂLĂTOR” CONSTANTIN GANE, PRIN HOTINUL ANULUI 1926
Republicare: 26 mart.2016 Articolul a fost publicat în această publicație: 23 mai 2009 Autor: Ionel BEJENARU     CU ,,INCORIGIBILUL CĂLĂTOR” CONSTANTIN GANE, PRIN HOTINUL ANULUI 1926 Ionel Bejenaru/ 23 mai 2009 Vechi centru comercial al Moldovei, cu trecutul său zbuciumat, Hotinul l-a atras, cum altfel, pe istoricul Constantin Gane, în călătoriile lui. L-au atras istoria... 

Prefectura Judeţului Botoşani. Regulamentul de organizare interioară a Serviciului Bunurilor Judeţene – 1944

Prefectura Judeţului Botoşani. Regulamentul de organizare interioară a Serviciului Bunurilor Judeţene - 1944
Prefectura Judeţului Botoşani. Regulamentul de organizare interioară a Serviciului Bunurilor Judeţene – 1944 Autor, Ionel Bejenaru Privitor la acest Regulament, el a fost citit şi aprobat de Consiliul de Colaborare în şedinţa din 16 Septembrie 1944. Dintre atribuţiile Comitetului de Direcţie amintim: stabileşte norme şi directive generale pe baza cărore se îndrumă întreaga activitate... 

Corespondenţa – izvor istorico – documentar: A. Ciobanu – Ionel Bejenaru

Corespondenţa - izvor istorico - documentar: A. Ciobanu - Ionel Bejenaru
Corespondenţa – izvor istorico – documentar: A. Ciobanu – Ionel Bejenaru Autor, Ionel Bejenaru „24 August (1976-n.n.). / Mult stimate Domnule Bejenaru / întors din concediu, am primit abia azi scrisoarea Dv. Scuzaţi deci întârzierea răspunsului. / O să mă bucure faptul să colaborăm la o scurtă comunicare legată de „Societatea veteranilor de la 1877” secţia Dorohoi-oraş.... 

Album cultural-istoric botoşănean

Album cultural-istoric botoşănean
Album cultural-istoric botoşănean (1)              De la stânga la dreapta: I.D. MARIN, IONEL BEJENARU, DUMITRU SANDU – 1983  

Turcologul vornicenean Mihai Maxim, evocat de prof. dr. Ioan Murariu, într-o corespondență

Turcologul vornicenean Mihai Maxim, evocat de prof. dr. Ioan Murariu, într-o corespondență
Turcologul vornicenean Mihai Maxim, evocat de prof. dr. Ioan Murariu, într-o corespondență Autor, Ionel Bejenaru „Bacău, 6 aprilie 1983 / Stimate domnule profesor, / V-am cumpărat „Etnogeza românilor”, dar abia acum am găsit puţin timp ca să v-o trimit. Cealaltă adică „Memoriile” lui Onicescu, nu se mai găseşte de mult în librăriile băcăuane. / Săptămâna trecută a fost... 

„Nicolae Iorga şi restaurarea bisericii Sf. Gheorghe – Botoşani”. Din amintirile Generalului Gh. Răţescu

„Nicolae Iorga şi restaurarea bisericii Sf. Gheorghe - Botoşani”. Din amintirile Generalului Gh. Răţescu
„Nicolae Iorga şi restaurarea bisericii Sf. Gheorghe – Botoşani”. Din amintirile Generalului Gh. Răţescu  Biserica Sfântul Gheorghe trebuia reparată. Fiind monument istoric, îi revenea lui Iorga, preşedintele Comisiei monumentelor istorice, a o face. / Cred că, nu este lipsit de interes a descrie cum arăta biserica atunci, căci arăta cu totul altfel, precum socot a fi necesar... 

O OBSESIE ENESCIANĂ – MELEAGURILE NATALE ŞI ALE COPILĂRIEI

O OBSESIE ENESCIANĂ – MELEAGURILE NATALE ŞI ALE COPILĂRIEI
O OBSESIE ENESCIANĂ – MELEAGURILE NATALE ŞI ALE COPILĂRIEI  În 2009, la Editura Agata din Botoşani, vedea lumina tiparului cartea subsemnatului, „George Enescu – Meleagurile natale şi ale copilăriei”, ediţia a II-a revizuită. Un capitol al cărţii era dedicat lui „George Enescu, evocat de botoşăneni”. Desigur, au fost mulţi alţii care au făcut-o. În revista „Minimum”... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNVĂŢĂTORII BOTOŞĂNENI – ELOGIUL SATULUI ROMÂNESC

Revista Luceafărul
ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNVĂŢĂTORII BOTOŞĂNENI – ELOGIUL SATULUI ROMÂNESC La 21 iulie 1943, Secţia Botoşani a Asociaţiei Generale a învăţătorilor din România lansa, sub semnăturile lui M. Apostol, preşedinte şi I. D. Marin, secretar, un Apel către învăţatorimea botoşăneană, un Apel care se adresa cu „Stimate coleg”, un apel la acţiune, în vederea organizării unui muzeu... 

O ÎNTÂMPLARE INSOLITĂ CU ALEXANDRU D. LUNGU

O ÎNTÂMPLARE INSOLITĂ CU ALEXANDRU D. LUNGU
ALEXANDRU D. LUNGU a fost un cunoscut actor, scriitor (și dramaturg), originar din Miorcanii noștri. Din multitudinea de întâmplări la care a fost părtaș, de-a lungul vieții, și pe care nu a trecut-o sub tăcere, desprindem una savuroasă, cu el și cu Alberto Sordi, regizor și o glorie a cinamatografiei italiene și a lumi. Marele regizor convocase pe platoul de la Cinecitta câteva mii... 

„GÂNDURI ŞI FAPTE”, REVISTA ŞCOLII „ION BOJOI” FLÂMÂNZI – CARTE DE VIZITĂ ŞI DE ONOARE

„GÂNDURI ŞI FAPTE”, REVISTA ŞCOLII „ION BOJOI” FLÂMÂNZI – CARTE DE VIZITĂ ŞI DE ONOARE
„GÂNDURI ŞI FAPTE”, REVISTA ŞCOLII „ION BOJOI” FLÂMÂNZI – CARTE DE VIZITĂ ŞI DE ONOARE  Firesc, cu o tradiţie din anul 2005, Revista „GÂNDURI ŞI FAPTE” a Şcolii ,,Ion Bojoi” Flămânzi, a plecat la drum, în noua ei serie (a doua), cu gândurile – ,,Ne dorim ca această nouă apariţie a revistei să pună în lumină activitatea desfăşurată în şcoală, să facă... 

CULTURĂ, MUZEOGRAFIE. O CORESPONDENŢĂ: AUGUSTIN Z. N. POP – LUCIAN VALEA

Revista Luceafărul
CULTURĂ, MUZEOGRAFIE O CORESPONDENŢĂ. AUGUSTIN Z. N. POP – LUCIAN VALEA Binecunoscută prezenţă scriitoricească botoşăneană, LUCIAN VALEA (1924-1992) s-a afirmat de-a lungul vieţii, şi ca muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani-Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Naţional, instituţie de unde, de altfel, a ieşit la pensie. Eram în plină epocă socialistă şi banii alocaţi... 

MIHAI EMINESCU – 163 DE ANI DE NEMURIRE. MIHAI EMINESCU ȘI SATIRA

Revista Luceafărul
MIHAI EMINESCU – 163 DE ANI DE NEMURIRE MIHAI EMINESCU ȘI SATIRA Autor, Ionel BEJENARU În 1929 vedea lumina tiparului, la Tipografia B. Saidan-Botoșani, cartea lui Constantin Ioan MIGHIU, în fond o culegere de eseuri ale autorului, ,,MIHAIL EMINESCU – Genialul botoșănean uitat de botoșăneni” (lucrare despre care am mai scris în paginele ,,Luceafărului”). Să precizăm că autorul,... 

CORESPONDENŢA CARE FACE ISTORIE: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (VI)

Revista Luceafărul
CORESPONDENŢA CARE FACE ISTORIE: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (VI) Ionel Bejenaru 30 Decembrie 1964, Vlăsineşti ,,Mult stimată Domniţă Anicuţă şi bunule bădie Eugen! Primiţi, vă rog, toate urările mele de bine şi de sănătate, cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi a Anului Nou şi să vă bucuraţi pân la adânci bătrâneţe de stima şi de mângâierile copiilor dv.... 

Lui OVIDIU CHELARU

Revista Luceafărul
Lui OVIDIU CHELARU, autorul volumului de poezie ,,COLBUL STELELOR’’ (Editura AGATA, Botoşani, 2012) De colb nu scapi, e în zadar, La sat, oraş, când bate vântul; Ai încerca un colb stelar, Dar, cum să părăseşti pământul?!  

CARTEA BOTOŞĂNENILOR: Ieromonahul Siluan Antoci – ,,Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist’’, II

Revista Luceafărul
CARTEA BOTOŞĂNENILOR Ionel Bejenaru Ieromonahul Siluan Antoci – ,,Monahii ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist’’, II Recent tipărit (Editura DOXOLOGIA, Iaşi, 2012), al doilea volum al Ieromonahului SILUAN ANTOCI, firesc, continuare al primului, face trimitere la alte şi alte monahii care au înfruntat întunericul comunist – monahiile Pangratia Mureşan, Maftidia... 

CARTEA BOTOŞĂNENILOR. IEROMONAH SILUAN ANTOCI – ,,MONAHII ORTODOXE PURTĂTOARE DE LUMINĂ ÎN ÎNTUNERICUL COMUNIST’’, I

CARTEA BOTOŞĂNENILOR. IEROMONAH SILUAN ANTOCI - ,,MONAHII ORTODOXE PURTĂTOARE DE LUMINĂ ÎN ÎNTUNERICUL COMUNIST’’, I
CARTEA BOTOŞĂNENILOR IEROMONAH SILUAN ANTOCI – ,,MONAHII ORTODOXE PURTĂTOARE DE LUMINĂ ÎN ÎNTUNERICUL COMUNIST’’, I Comentariul, Ionel Bejenaru Volumul de faţă (Editura DOXOLOGIA, Iaşi, 2010) semnat de Ieromonahul Siluan Antoci (n. Stăneşti-Zlătinoaia, com. Lunca – jud. Botoşani) are punct de pornire lucrarea sa de licenţă ,,Monahismul feminin mărturisitor’’. Motivaţia... 

Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V)

Revista Luceafărul
Corespondenţa care face istorie: Alexandru D. Faliboga – Eugen D. Neculau (V) Joi, 9 apr. 1964 – Vlăsineşti Autor, Ionel Bejenaru ,,Stimate şi bunule bădie Eugen!/ Nu mă-ndoiesc că-mi vei ierta aşa de lungă tăcere! La revederea noastră care va avea poate loc, imediat după Paşti…, măcar vreo zi, două, prin Iaşi, îţi voi povesti – vorba românului – , de-a fira-n... 

Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV)

Revista Luceafărul
Corespondenţa care face istorie: ALEXANDRU D. FALIBOGA – EUGEN D. NECULAU (IV) 17 noiembrie 1963 Autor, Ionel Bejenaru ,,Mult stimate bădie Eugen! Să nu-ţi închipui o clipă măcar c-am fost bolnav, rea voinţă, ori, că-n această lungă tăcere nu te-am evocat în mintea, sufletul şi inima mea, de zeci de ori poate, în unele împrejurări unde a putut să vie vorba şi de mata, mult bunul... 

Epigrame

Revista Luceafărul
MARIEI MOISOIU, la lansarea volumului „PASAGERĂ-N TRENUL VIEŢII” Botoşani, 24 iunie 2011, de Sânziene   PASAGERĂ PE VIAŢĂ   Singurică, într-o haltă, Maria, aşteptând semnalul, Bruiat de broaştele din baltă, A prins mereu… doar „Personalul”.                                              Ionel BEJENARU  

MEMORIA BOTOŞANILOR. LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI

MEMORIA BOTOŞANILOR. LUDOVIC DAUŞ - UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI
LUDOVIC DAUŞ – UN SERIAL DE EVOCĂRI ALE BOTOŞANILOR NATALI Autor, Ionel Bejenaru Scriitorul LUDOVIC DAŞ (n. 19 septembrie 1873, Botoşani – m. 17 noiembrie 1954, Bucureşti) – romancier, poet, dramaturg, traducător, publicist-, botoşănean get-beget, era fiul lui Alfred Dauş, ceh de origine şi al Mariei (născută Negri, aparţinătoare unei vechi familii moldoveneşti, aceeaşi... 

ARHIVELE STÂNCEŞTILOR

ARHIVELE STÂNCEŞTILOR
TEXTUL ŞI MESAJUL UNEI CORESPONDENŢE Autor, Ionel Bejenaru  Purtând antetul Camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani, o carte poştală, să zicem, consemnează o corespondenţă între N. Răutu şi Scarlat Callimachi, două cunoscute personalităţi botoşănene. Redăm textul: „Rog pe Onor Dn. Scarlat Callimachi să binevoiască a primi, din parte-mi, cele mai cordiale mulţămiri şi mărturisirea... 

NOTE, COMENTARII, IDEI

NOTE, COMENTARII, IDEI
S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (VI) BISERICA DIN BARNE DE LEMN DIN VATRA HUDEŞTILOR Autor, Ionel Bejenaru   Un vrednic fiu al locurilor hudeştene, al satului Vatra, mai precis, profesorul Gheorghe Apătăchioae (n. 21 ianuarie 1940, Vatra-Hudeşti) îşi aminteşte – „Din copilărie, îmi amintesc cum în duminicele frumoase eram luat la biserică de către mama mea care mă învăţa... 

S.O.S pentru mănăstirea Coşula

S.O.S pentru mănăstirea Coşula
Să ne salvăm trecutul! S.O.S  pentru mănăstirea Coşula  Autor, Ioana Matfeev Se spune că un popor fără trecut nu are viitor. Că viitorul se construieşte prin valorile lăsate de înaintaşii neamului în cauză. Botoşanii sunt un teritoriu binecuvântat din acest punct de vedere. Recunoscut pentru paleta largă de clădiri vechi cu valoare istorică, trecutul ţinutului, care a dat  culturii... 

ION PRIBEAGU

ION PRIBEAGU
ION PRIBEAGU Autor, Ionel Bejenaru Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici, fiu al meleagurilor botoşănene, născut la Suliţa, la 27 octombrie 1887. Cu umorul său irezistibil a cucerit inimile a generaţii şi generaţii de români şi evrei, am putea spune de-a lungul unui întreg secol XX. Ziarele şi revistele vremii, în paginile cărora semna Ion Pribeagu, fie... 

IN MEMORIAM – CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI

Revista Luceafărul
IN MEMORIAM CU FĂNUŞ NEAGU PRIN BOTOŞANI Autor, Ionel Bejenaru …Era înainte de căderea comunismului. Veniseră la Botoşani Marin Sorescu şi Fănuş Neagu, invitaţi ai forurilor de partid şi culturale ale judeţului. Împreună cu scriitorul Lucian Valea i-am însoţit în a participa la o întâlnire/şezătoare literară la „Electrocontact”. Traseul „Daciei” cu care... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU

MEMORIA BOTOŞANILOR. BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU
MEMORIA BOTOŞANILOR  BOTOŞANII DE LA SIRET, VĂZUŢI DE ION SIMIONESCU Autor, Ionel Bejenaru Publicam, nu demult („Luceafărul”, 4/2011), „Botoşanii de la Prut, văzuţi de Ion Simionescu”, personalitate de prim rang a culturii şi ştiinţei româneşti, geolog, profesor universitar, academician şi Preşedinte al Academiei Române, fiu adoptiv al judeţului Botoşani. Acum, în descrierea... 

MEMORIA TÂRGULUI HERŢA. BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE

Revista Luceafărul
MEMORIA TÂRGULUI HERŢA BENJAMIN FUNDOIANU: HERŢA, CA O OBSESIE Autor, Ionel Bejenaru Avangarda literară românească are în Benjamin Fundoianu (Benjamin Fondane – n. 14 noiembrie 1898, Iaşi – m. 2 octombrie 1944, Auschwitz – un ilustru reprezentant, într-o companie selectă, cu Max Bleher, Geo Bogza, Virgil Carianopol, Mihai Cosma, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Virgil Gheorghiu,... 

NOTE, COMENTARII, IDEI: S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V)

NOTE, COMENTARII, IDEI: S.O.S. - MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V)
NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR (V) MONUMENTUL FUNERAR AL FAMILIEI SOFIAN, DIN CIMITIRUL „PACEA” – BOTOŞANI, DEZMEMBRAT Autor, Ionel Bejenaru Recent, cu prilejul „NOPŢII MUZEELOR”, ediţia 2011, marele Cimitir „Bellu” al Bucureştilor, inclus pe lista UNESCO, a fost deschis nocturn vizitatorilor, motivul major fiind acela că, aici, îşi află loc 20%... 

Apariţii editoriale la Agata: Ovidiu Chelaru – ,,Sita vremii”

Apariţii editoriale la Agata: Ovidiu Chelaru - ,,Sita vremii”
Apariţii editoriale la Agata: Ovidiu Chelaru – ,,Sita vremii” Autor, Ionel Bejenaru Aşadar, o reîntâlnire cu Ovidiu Chelaru, tot pe calea poeziei. ,,Sita vremii” – actualul volum –  i-a fost favorabilă, dându-i voie să treacă mai departe şi iată-l octogenar. Aşa că, atât cât crede şi când poate, autorul scrie, sărind peste lacrima ochilor săi senini, chiar... 

În numele unei lecturi necesare

În numele unei lecturi necesare
Sala Mare a Muzeului de Istorie Botoşani va găzdui joi, 5 mai 2011, orele 10:30, lansarea carţii „Împreună au făurit Istoria”, autor Laurenţiu C. Maftei. Moderatorul evenimentului va fi istoricul Ionel Bejenaru. În numele unei lecturi necesare              Cartea de faţă, purtând semnătura Laurenţiu C. Maftei este o lucrare de şi despre istorie. Istoria românilor,... 

SEMNAL – CARTEA BOTOŞĂNEANĂ. MARIA MOISOIU – ,,LEGENDA SATULUI DE ALTĂDATĂ. POEME”

SEMNAL - CARTEA BOTOŞĂNEANĂ. MARIA MOISOIU - ,,LEGENDA SATULUI DE ALTĂDATĂ. POEME”
SEMNAL – CARTEA BOTOŞĂNEANĂ MARIA MOISOIU – ,,LEGENDA SATULUI DE ALTĂDATĂ. POEME”         Autor, Ionel BEJENARU Mari poeţi au ţinut să perenizeze legătura lor cu satul. Cu satul natal, cu satul copilăriei sau cu satul în genere. O face şi marele poet român Ion Pillat – „Nu sunt al lui, dar satul e în mine; / Trăieşte-n sufletu-mi cu toţi ai săi. / Simt cum... 

MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR. ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE

Revista Luceafărul
MEMORIA ALBEI HUDEŞTILOR  ION ISTRATI – ,,LUMEA LUMILOR MELE Scriitorul Ion Istrati (n. 19 ianuarie 1921, s. Alba – c. Hudeşti, j. Botoşani – m. 25 ianuarie 1977, Iaşi) intră în literatura română cu romanul „Grâu înfrăţit” (1950), urmat de altele, şi altele, vreo 35 de cărţi, în care stă la loc de cinste lumea ţărănimii noastre, „lumea lumilor mele”,... 

ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR. MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI

Revista Luceafărul
ARHIVELE BOTOŞANILOR ŞI POPĂUŢILOR MIHAIL KOGĂLNICEANU – ÎN APĂRAREA TÂRGOVEŢILOR BOTOŞĂNENI  În şedinţa Camerei, din 15 februarie 1889, se introducea Proiectul de lege pentru împroprietărirea sătenilor pe moşiile Statului, pentru schimbul unor bunuri cu acele aparţinând aşezămintelor de utilitate publică şi cumpărare de domenii. A doua zi, 16 februarie 1889, în şedinţa... 

MEMORIA BOTOŞANILOR. I. GR. OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOŞANILOR I.GR.OPRIŞAN ŞI BOTOŞANII  Fară a putea preciza anul, oricum în perioada interbelică, publicistul şi scriitorul I.Gr.Oprişan vizita meleagurile Botoşanilor, vizita ocazionându-i un reportaj, „Meleagurile lui Eminescu”, inclus în volumul „Luminişuri” (Tipografia „Cugetarea”, Bucureşti, f.a.). Cert este, cum reiese din text, i-au fost călăuzitori Tiberiu... 

MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC

Revista Luceafărul
MIHAIL SADOVEANU DESPRE EUGEN NECULAU ŞI ,,PROBLEMA RIDICĂRII SATULUI ROMÂNESC Eugen D. Neculau (n. 29 decembrie 1900, Ungureni – Botoşani – m. 20 octombrie 1974, Iaşi) se înscrie printre reprezentanţii de seamă ai şcolii sociologice româneşti. Printre altele, a fondat la Ungureni, Căminul Cultural, în 1927, devenit Universitate Populară, în 1936, prima Universitate Populară... 

NOTE, COMENTARII, IDEI. S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR

Revista Luceafărul
NOTE, COMENTARII, IDEI S.O.S. – MONUMENTELE BOTOŞANILOR  De cele mai multe ori, când situaţia economică (de la noi) impune tăieri salariale,de pensii, ajutoare sociale, atenţia opiniei publice nu se mai canalizează către alte cele, precum protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi de arhitectură reprezentative ale judeţului Botoşani. O bună parte a acestora se încadrează,... 

ARHIVELE SĂVENILOR. HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818

Revista Luceafărul
ARHIVELE SĂVENILOR HRISOVUL DOMNESC DE ÎNFIINŢARE A TÂRGULUI SĂVENI – 7 AUGUST 1818  „Cu mila lui Dumnezeu, noi Scarlat Alexandru Calimah VV, Domn Ţării Moldaviei. Pretutindene lucrarea alijverişului (n.n. afacere comercială) este o mijlocire în care stă temeiul cel mai cu deadinsul a fericirii noroadelor. De vreme ce prin aceasta, nu numai locuitorii de obştie, având chipul de a... 

SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI

Revista Luceafărul
SPRE VIAŢA DE DINCOLO I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA ÎN LUMEA MARILOR SCRIITORI ROMÂNI  Dincolo de istoria cărţii în sine, dincolo de istoria unei cărţi anume chiar procurarea unei cărţi are istoria sa. În cazul de faţă, la sfatul prietenului Lucian Valea, totodată coleg la Muzeul Judeţean Botoşani, mi-am procurat cartea „Rotonda plopilor aprinşi” a lui Valeriu Anania, numele de mirean... 

UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL

Revista Luceafărul
UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL   Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul... 

ARHIVELE TUDOREI: ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893

Revista Luceafărul
ARHIVELE TUDOREI  ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893   Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuri în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către... 

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR

Revista Luceafărul
MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf... 

PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI”

Revista Luceafărul
PLUGUŞORUL „LUCEAFĂRULUI” Autor și urător, Ionel BEJENARU Aho, aho! Daţi-vă lângă fereastră (Sau, poate, lângă nevastă) S-ascultaţi urarea noastră. Am venit cu pluguşorul, „Luceafăru”-i urătorul, Să întâmpinăm în prag Anul Nou, atât de drag, Care-n ultimă instanţă-i Anul nostru de speranţă. Hai, cu foc, din zurgălăi Şi, din piepturi, hăi, hăi, hăi! Anul Vechi... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI

ARHIVA BOTOŞANILOR. ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI
Primit pentru publicare: 30 dec. 2010 Autor: Ionel BEJENARU Publicat: 31 dec. 2010 Actualizat: 24 aug.2016     ARHIVA BOTOŞANILOR ÎNCEPUTUL RECONSTRUIRII TEATRULUI „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOSANI Era în primăvara anului 1944. La 7 aprilie 1944, Armata Sovietică „eliberatoare” intra în Botoşani, „eliberând” oraşul. La Moscova, evenimentul era marcat cu 15 salve de tun,... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI

Revista Luceafărul
ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE … ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI ,,De vreme ne-am încredinţat Domnia mea, că la târgul Botoşani este trebuinţă ca să fie o şcoală domnească, pentru învăţătura copiilor, după cum a mai fost şi înainte, iacă dar şi Domnia mea am dat uric, ca să se facă o şcoală la târgul Botoşani, se arată în actul domnesc din 28 decembrie 1759 a lui... 

NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU

Revista Luceafărul
NICOLAE IORGA – UN PORTRET DUPĂ SCRISUL SĂU Poate fi definit un om, o personalitate, după scrisul său? Poate-ne răspunde Henri Stahl, stenograf în Parlamentul României, în primele decenii ale veacului al XX-lea. Aflat, prin vrerea soartei, în vâltoarea politicianismului înalt, naţional, fie şi ca observator al acestuia, Henri Stahl le-a schiţat, pe baza analizei grafologice, veritabile... 

N. IORGA ŞI BACALAUREATUL

Revista Luceafărul
N. IORGA ŞI BACALAUREATUL Fiind încă proaspete ecourile Bacalaureatului, ediţia 2010, ca să zicem aşa, nu este deloc lipsit de interes să vă supunem atenţiei opinia lui N. Iorga despre bacalaureat, ocazionate de legea reînfiinţării sale, din 1929. Şi, începe N. Iorga – „Sunt contra examenului de bacalaureat, care nu este o probă, ci o tortură sufletească fără niciun scop…... 

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5