Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Berlin – ultimul poem

Boris MarianBoris MARIAN

 

 

 

Berlin –  ultimul poem


Scriu ultimul poem într-un Berlin  ploios,
Într-un scrin frumos, tumbalalaika, Hava Naghila,
Menta, afinul, agenta și cătina, bat-o vina,
Coada șoricelului, râsul prichindelului,
l-or fi găsit pe Dolfi? Era un fluture.
Merișorul se scutură. Bridge blue,
Carinthia, ia-mă de  soţ, pe nume Gotz.
Northumbria, mă sperie umbra  scrumbiei.
Te-ai mistuit ca o lumânare
În sfeșnic, fără a crede în minunile lumii,
Ai dat și fiarei un nume,
În jur – gropi comune, morminte,
Ce au trecut din tată în fiu,
Uri ancestrale, și poate și invers.
Riversplatta.
Mi-e frig , un frig al neiubirii,
Memoria a fost pulverizată
De un sinucigaș  ce credea în zei-canibali,
Sunetul trist, îngrijorat, cad fructele
Din ramuri grele, cântec sugrumat,
Ucise galbene gazele, eu mângâi orga
Purtătoare de spații, nu fierbeți clovnii,
Ei spun adevărul,  au răni ce nu se pot ascunde,
Numai cel cu carapace merge-n liniște și pace,
Creierul nu se mai mișcă, trepanăm cu-o toporișcă,
Toporișca e de zahăr, că țestoasa este mahăr.

 

 



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania