CÂNTECUL LA ORA DE LIMBA FRANCEZĂ Autor,  Prof. Mariana-Luminiţa Pârvu, Liceul de Artă „Ştefan Luchian“, Botoşani Să înveţi o limbă străină înseamnă să abordezi un alt mod de a vedea lumea, să descoperi un univers cultural şi lingvistic diferit de cultura ta proprie, originară. Ea favorizează schimburile de informaţii, oferă posibilitatea de a reacţiona şi de a interacţiona; permite exprimarea dorinţelor, a sentimentelor şi a opiniilor personale. Succesul învăţării unei limbi străine depinde în mare măsură de abilitatea de a crea un ambient plăcut, atractiv... 

ARHIVELE TUDOREI  ASASINATUL DE LA TUDORA – 4 DECEMBRIE 1893   Comisă la 4 decembrie 1893, în Postul Crăciunului, CRIMA DE LA TUDORA se încadrează perfect între cele două mari răscoale ţărăneşti, din 1888 şi 1907. Fireşte, a făcut valuti în presa centrală şi locală a vremii. Începem cu un document oficial, anume Raportul Procurorului Tribunalului Judeţului Botoşani către Ministrul Justiţiei – „Vasile a Măriucăi a fost înainte cu 4 ani primar în comuna Tudora, timp de vreo 7 ani; a condus afacerile comunei cu multă destoinicie, însă s-a purtat cu multă... 

Constantin Cojocaru -un semn de carte în enciclopedia vieţii Anul 1945… … a fost considerat, conform istoricilor, plin de frământări şi cu grave consecinţe provocate de ororile celui de-al II-lea Război Mondial. Cu toate acestea, Dumnezeu nu a uitat nord-estul Moldovei, binecuvântându-l încă o dată, cu naşterea în localitatea Borolea din comuna Hăneşti judeţul Botoşani a celebrului actor Constantin Cojocaru şi, cu siguranţă, se poate vorbi de „mâna Domnului” pe aceste meleaguri deoarece în 1931 s-a născut în Hăneşti, în preajma Crăciunului, într-o... 

I O A N   G Ă I N Ă OMUL CARE-ŞI ARE VREMEA LUI CA PIEDESTAL  În curând, eroul acestui text îşi va sărbători a 85-a aniversare a zilei de naştere, prilej pentru un tot atât de bogat bilanţ al ipostazelor sale de viaţă, fără număr, pe care, nostalgic, le retrăieşte în gânduri încă neşterse de vreme. Ar fi vrut să scrie o carte despre cele petrecute pe parcursul sinuos al anilor săi de până acum, dar n-a apucat a se hotărî, deocamdată; a şi pregătit un cuprins al acesteia: Casa părintească, Copilăria, Munca „de jos”, Cum am învăţat carte, Premilităria... 

Alergăm ca disperaţii după medalii de aur, fără să ne pese că mai există şi argint, şi bronz (Grigore Cartianu); Dorinţa unui scriitor de a scrie nu poate decurge decât dintr-o experienţă a literaturii ( Northrop Frye); În aceeaşi săptămână… „ a fost îngropată Mădălina Manole şi a fost dezgropat Ceauşescu” (Ioan T. Morar); Stuful abundent al sprâncenelor… „ceva între Cro Magnon şi Brejnev” ( Mircea Mihăieş ); Cam 99% din ce se petrece în viaţa publică din România n-ar trebui să fie treaba jurnaliştilor, ci a psihiatrilor ( Mircea Mihăieş ); Naşte-te,... 

Becali, făcătorul de bani, e modelul ascuns al unor oameni cu mari pretenţii (Livius Ciocârlie); Scrisul e lucrul dracului, scoate ce e mai rău din noi (Livius Ciocârlie ); Cercul atât de restrâns… încât să nu te includă şi pe tine (Livius Ciocârlie); Una e să nu poţi citi o carte… alta e să nu ştii s-o citeşti (Livius Ciocârlie); Ce mult pierdem cu vanitatea care ne roade ceas de ceas (Marina Constantinescu); Câteodată artiştii cei mai demni de admiraţie sunt… „greu de developat” (Ernst Junger); A vedea… „pasărea care-şi înghite umbra” (Vasile Gorduz); Un... 

178. OMUL NOU: „Din câte îmi aduc aminte eu, omul nou l-am văzut prima oară prin 1940, la „românizare”, când a fost naţionalizat magazinul Stark, din Târgovişte, al părinţilor reporterului de mai târziu de la televiziune, Al. Stark. După război, instinctele de jaf, de „rechiziţionare”, de „naţionalizare” a unor afaceri profitabile – bine încurajate şi de directivele care veneau din Est – au devenit sistematice. Pe urmă, în numele acestor instinct, s-au înfiinţat instituţiile bazate pe scurtcircuitarea legii: rechiziţia caselor, a bunurilor, şcoala pe termen... 

654. Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de viaţă (John G. Hibben); 655. Cei care nu muncesc n-au nici un interes să vadă sau să se vadă că face cineva ceva (Rodica Stănilă); 656. Într-o ultimă respiraţie să poţi exclama: „Ce roman a fost viaţa mea!” (Napoleon); 657. Zilnic se pune pentru om chestiunea cum ar putea să-şi facă loc deajuns şi să-şi poarte mai bine sarcinile, iar dacă i se par grele de purtat, e fiindcă n-a izbutit încă să găsească sistemul după care să aşeze pe fiecare unde trebuie şi astfel să echilibreze... 

Încet, ironic, parcă agresiv se mistuie vara. O simt galopând în fiece respiraţie a frunzei, în fiece dans al libelulei, în fâlfâitul descătuşant al cocorilor. Sunt aici, eterni, şi totuşi tainice chemări încep să crească pe drum… Nu-mi propun să alunec în emoţia verii, uzând de siropuri ori languroase erupţii sentimentale. Vreau doar să elucidez sensul vacanţei, în care, nesăţioşi, ne cufundăm vara. Am aşteptat-o un an întreg. Efort, încrâncenare, consum fizic şi nervos, frustrări, dezamăgiri şi victorii – la un loc, toate au creat uzură, deposedându-ne... 

619. Nu-mi place şi nu înţeleg nimic din ce este actual, îmi place şi înţeleg inactualul ( Roland barthes); 620. Nerăbdarea unui mai târziu pe care trebuie să-l aştepţi, a unui acum care fuge şi a unui altădată care destramă şi-ţi prăbuşeşte viitorul în ruinele unui prezent confundat cu trecutul ( Claude Levi – Strauss); 621. Democraţia nu descoperă ordinea, nici nu o inventează. O face acceptabilă şi, prin aceasta, necesară (Petre Roman). 622. Bătrâneţea ca o… „viaţă încetinită” (Norman Manea); 623. A fi … „un figurant exotic în carnavalul libertăţii”... 

160. VISUL LUI NICCOLO MACHIAVELLI: L-am găsit prezentat de Adrian Cioroianu în „Dilema” nr. 409 din 2000: „…se făcea că Machiavelli stătea la o margine de drum şi, dintr-o dată, vede trecând pe cale, prin faţa lui, un grup de oameni tăcuţi, cu seninătate pe chipuri şi cu haine zdrenţuite pe trupuri. „Cine sunteţi voi şi unde mergeţi, oameni buni?”, ar fi întrebat proprietarul visului; „Noi suntem cei binecuvântaţi, sfinţii lumii ăsteia, şi mergem, se-nţelege, spre Paradis”, ar fi spus zdrenţăroşii. Doar ce mai trecuse ceva timp şi Machiavelli, rămas... 

La recent încheiatul Festival Internaţional de Muzică Pop „Cerbul de Aur Junior”, Dida Drăgan care s-a aflat în juriul acestei competiţii muzicale pentru copii şi tineri, a felicitat-o pentru modul în care a interpretat piesa „În amurg” într-un aranjament muzical nou realizat de Dan Spînu. La Festivalul Mamaia Copiilor unde a reprezentat din nou anul acesta judeţul, Adrian Daminescu a apreciat-o pentru alegerea piesei şi pentru talentul de a o interpreta. Ana Maria Bucşă s-a întors acasă cu o menţiune obţinută la Festivalul Internaţional de Muzică Pop „Cerbul de... 

A distruge un peisaj sau un personaj prin… imagine (Michael Tournier); Curiozitatea este un defect al femeilor şi al pisicilor, în vreme ce bărbatul este însetat de ştiinţă şi dornic de cunoaştere (Crista Wolf ); Nu trebuie să-ţi fie teamă când tuturor le este teamă (Crista Wolf); Poezia ca … „una dintre plăcerile vieţii” ( Balzac); Poezia ca ……. „ o practică a discreţiei” ( George Astaloş); Lumea nu are nevoie de poeţi, poetul are nevoie de lume (George Astaloş); Există practica de a-i oferi ţăranului un loc doar în literatură (Eugen Weber); Cel mai fin... 

COLEGIUL NAŢIONAL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI LA 125 DE ANI (II) AGLAIE ADAM (căs. THEODOR) Între anii 1893 – 1903, director al Externatului secundar de fete din Botoşani a fost profesoara Aglaie Theodor (Adam, înainte de căsătorie). A fost încadrată în această unitate prin concurs, la 15 decembrie 1892, pe catedra de istorie, iar prin Ordinul ministrului de resort nr. 229, la 20 ianuarie 1893, este numită director în locul profesoarei Eufrosina Pravăţ. Echilibrată, meticuloasă şi exigentă, cu influenţă pozitivă în sfera organelor de conducere locale, Aglaie Adam... 

Numai lucrurile rele se întâmplă rapid (Gordon Livingston); Degeaba fugim de adevăr (Gordon Livingston); Nu toţi cei care rătăcesc se pierd (Gordon Livingston); „Întoarcerea acasă”… ca temă generoasă a romanului românesc (Henri Zalis); Stările de agregare ale materiei sunt stări morale. Disciplina moleculară este o caracteristică a solidelor. Indisciplina moleculară este o caracteristică a fluidelor şi gazelor (G. G. Constandache); A vorbi despre… „dâra lăsată de viscolirile lui Cioran” (Ionel Necula); Eu nu pot scrie literatură decât în româneşte (Mircea...