Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o în argumentarea mea nu era decât aparent logică, autodestructivă, aşadar – o pieliţă pe ochii mei şi, totodată, pe miezul problemei. Afirmaţia suna în felul următor: „Iubirea face imposibilul posibil” (Phil Bostman). Iată şi rodul meditării mele asupra chestiunii, rod pe care l-aş numi: reptilă... 

Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari ai „traseelor viitoare” ale Sorţii sǎ se simtǎ privilegiaţi faţǎ de cei obişnuiţi. Bǎtrânul Nicu avea un fin, Vasile Merticaru, om serios, la casa lui, care îi mǎrturisea... 

Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon (2), Mausoleul din Halicarnas (3), Colosul din Rhodos (4), Farul din Alexandria (5), Statuia lui Zeus din Olimp (6), Piramida lui Keops din Egipt (7). Dintre ele, doar piramida a sfidat 22 de... 

O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani. Poezia epică (1977, 86 p.), ambele sub egida C.I.C.P.M.A.M. Botoşani. Primul volum, după un studiu asupra teatrului popular din zonă (p. 3-25), conţine teatru haiducesc (despre Jianu,... 

Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele cele mândre ale unor fete, ce ghileau pânză în susul meu. Mai frumos lucru nici că se poate, cred!”, pentru ca, nu peste multă vreme, „fără să vreau aflam şi eu păcătosul...