Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 4 » 2012

Eşti aici » prima pagină » Diverse

Pe urmele lui Mihai Eminescu (II)

Revista Luceafărul
Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul Petrache Cristea”, înzestrată cu scenă, două rânduri de loji, parter, galerii şi alte anexe. În această sală au avut loc spectacole de teatru începând din anul 1860. Aici, în această... 

Sensuri ale noţiunii de ,,topos” în lirica eminesciană (I)

Revista Luceafărul
În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”, veşnic deschis spre orizontul nemărginit în care „simfonia naturii” şi „sentimentul culorilor” alcătuiesc un tablou fantastic)1 „forme şi structuri vizuale” (E. Papu), „figuri... 

Testamentul

Revista Luceafărul
 În marginea de sat, cu faţă înspre miază-zi, cu streşina pleoştită şi trasă mult peste cei doi ochi mărunţi şi somnoroşi, căsuţa lui moş Gheorghe Prisăcariu, stă tristă şi obosită sub acoperişul bătrân. Zăpada şi ploile şi-au făcut loc adânc în paele putrede, în cari numai vrăbiile mai găsesc adăpost. Uşa crăpată, strâmbă, încadrată de doi obraji boţiţi şi scofâlciţi, dă impresia unei guri mari, flămânde şi nesăţioase. La câţiva paşi în coasta casei, o urmă de şură, rânjeşte hidos căpriorii desveliţi de furtună, ca un... 

Botoşănean atras de opera marilor valori născute pe aceste plaiuri

Revista Luceafărul
 Creaţia corală a cappella a compozitorului botoşănean Gheorghe Cojocaru cuprinde piese de factură lirică. Deşi sunt amprentate de gândirea polifonică a compozitorului, lucrările sale reunesc tehnici de scriitură diferită, fapt observabil în creaţiile compozitorilor din secolul XX. „(…) Pentru mine muzica rămâne o artă a emoţiei (…)” (Dirijorul francez Serge Baudo, intervievat de criticul de artă Valeriu Râpeanu, într-un fragment publicat în „Tratat de cânt şi dirijat coral” de D.D. Botez, Consiliul Culturii şi educaţiei socialiste, Institutul de... 

Mouqaddima

Revista Luceafărul
 Speak, Memory! – aşa ar trebui să încep, precum entomologul care, descoperind nimfeta, s-a metamorfozat în romancier pentru a o putea descrie, să-mi amintesc bine, precum Humuleşteanul, să las memoria timpului să vorbească, precum Hudeşteanul, să înfăţişez de pe la noi ce-a fost odată, precum sorbonardul născut la Tudora, să plec A la recerche du temps perdu în speranţa că voi întîlni La temps retrouvé, să pun pace între Le Moi et le Monde şi să mă lămuresc Who Am … Pentru a reconstitui însă Une histoire sans fin şi a produce A long story va mai... 

Drept de autor © 2009 - 2012 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.

Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.