Becali, făcătorul de bani, e modelul ascuns al unor oameni cu mari pretenţii (Livius Ciocârlie); Scrisul e lucrul dracului, scoate ce e mai rău din noi (Livius Ciocârlie ); Cercul atât de restrâns… încât să nu te includă şi pe tine (Livius Ciocârlie); Una e să nu poţi citi o carte… alta e să nu ştii s-o citeşti (Livius Ciocârlie); Ce mult pierdem cu vanitatea care ne roade ceas de ceas (Marina Constantinescu); Câteodată artiştii cei mai demni de admiraţie sunt… „greu de developat” (Ernst Junger); A vedea… „pasărea care-şi înghite umbra” (Vasile Gorduz); Un... 

178. OMUL NOU: „Din câte îmi aduc aminte eu, omul nou l-am văzut prima oară prin 1940, la „românizare”, când a fost naţionalizat magazinul Stark, din Târgovişte, al părinţilor reporterului de mai târziu de la televiziune, Al. Stark. După război, instinctele de jaf, de „rechiziţionare”, de „naţionalizare” a unor afaceri profitabile – bine încurajate şi de directivele care veneau din Est – au devenit sistematice. Pe urmă, în numele acestor instinct, s-au înfiinţat instituţiile bazate pe scurtcircuitarea legii: rechiziţia caselor, a bunurilor, şcoala pe termen... 

654. Educaţia este soluţia necesară pentru a face faţă oricărei situaţii de viaţă (John G. Hibben); 655. Cei care nu muncesc n-au nici un interes să vadă sau să se vadă că face cineva ceva (Rodica Stănilă); 656. Într-o ultimă respiraţie să poţi exclama: „Ce roman a fost viaţa mea!” (Napoleon); 657. Zilnic se pune pentru om chestiunea cum ar putea să-şi facă loc deajuns şi să-şi poarte mai bine sarcinile, iar dacă i se par grele de purtat, e fiindcă n-a izbutit încă să găsească sistemul după care să aşeze pe fiecare unde trebuie şi astfel să echilibreze... 

Încet, ironic, parcă agresiv se mistuie vara. O simt galopând în fiece respiraţie a frunzei, în fiece dans al libelulei, în fâlfâitul descătuşant al cocorilor. Sunt aici, eterni, şi totuşi tainice chemări încep să crească pe drum… Nu-mi propun să alunec în emoţia verii, uzând de siropuri ori languroase erupţii sentimentale. Vreau doar să elucidez sensul vacanţei, în care, nesăţioşi, ne cufundăm vara. Am aşteptat-o un an întreg. Efort, încrâncenare, consum fizic şi nervos, frustrări, dezamăgiri şi victorii – la un loc, toate au creat uzură, deposedându-ne... 

619. Nu-mi place şi nu înţeleg nimic din ce este actual, îmi place şi înţeleg inactualul ( Roland barthes); 620. Nerăbdarea unui mai târziu pe care trebuie să-l aştepţi, a unui acum care fuge şi a unui altădată care destramă şi-ţi prăbuşeşte viitorul în ruinele unui prezent confundat cu trecutul ( Claude Levi – Strauss); 621. Democraţia nu descoperă ordinea, nici nu o inventează. O face acceptabilă şi, prin aceasta, necesară (Petre Roman). 622. Bătrâneţea ca o… „viaţă încetinită” (Norman Manea); 623. A fi … „un figurant exotic în carnavalul libertăţii”...