Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Călcat


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (II)


Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România despre Fraerul-revistă de la Caracal şi Claponul de la Huşi… (I)


E lungă noaptea însetaților de amar


Stop cadru! Notre – Dame și Centrul Vechi al Botoșanilor, în refacere și restaurarea cu imprimante 3D


Iubire milenară


Petala iubirii


Știre de interes cultural. Grupul de inițiativă pentru fondarea Societății Scriitorilor Botoșăneni ,,Mihai Eminescu”


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Edit LőRINCZI, Biblioteca Orășenească din Cristuru Secuiesc


Protejat: Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Florin T. ROMAN


Luceafărul din Botoșani. În convorbire cu îngerii care ne ocrotesc: Santuzza Paula DINESCU


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 13-a DIN MARTIE


JURNALIERUL VIEȚII BOTOȘĂNENE. ZIUA a 9-a DIN MARTIE


Protejat: JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 7-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 6-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 4-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 3-a DIN MARTIE 2017


JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE. ZIUA a 2-a DIN MARTIE 2017


Un mărțișor pentru cititorii Revistei Luceafărul. JURNALIERUL PRESEI BOTOȘĂNENE


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Eşti aici » prima pagină » Diverse

Diţionar special (15)

Revista Luceafărul
123. LEGEA EFECTULUI IMEDIAT: Este o lege specifică utopiştilor, raportată la timp pentru a scurta distanţa dintre cauză şi efect. Călin Andrei Mihăilescu o descoperă ca fiind intenţionat folosită în expunerile lui Ceauşescu. Astfel, istoria era sistematizată încât totul, fiecare moment, era angajat în viitor, pornind de la marii bărbaţi ai neamului spre a prefigura „marele bărbat... 

EMIL CÂRCU, CEL DINTÂI MEDIC LA VLĂSINEŞTI

Revista Luceafărul
EMIL CÂRCU, CEL DINTÂI MEDIC LA VLĂSINEŞTI Autor, prof. Gheorghe BURAC „Oamenii se roagă zeilor să le dea sănătate fără să ştie că stă în puterea lor s-o menţină şi că, luptând împotriva ei prin lipsă de măsură, o trădează prin goana lor după plăceri.” ( DEMOCRIT, fr. 234 ) „Multă vreme oamenii s-au rugat zeilor să le dea sănătate, dar când ştiinţa a... 

IV. texte apocrife

Revista Luceafărul
IV. texte apocrife Orbul se roagă – în biserica veche lumina cântă În podul casei o păpuşă de cârpă – timp încremenit Bate clopotul – peste liniştea serii altă linişte Doda Ioana – în troiţa din sat icoană pe lemn Luna în cimitir – cămaşa unui mort albă pe cruce Spirală la cer – o aripă înzidită pe Argeş în jos Dincolo de timp – lumânarea... 

DICȚIONAR SPECIAL

Revista Luceafărul
115. GLOBALIZAREA PRIN EST: Realitate observată şi adusă în discuţie pentru prima dată de Mihai Zamfir la cel de-al patrulea simpozion (Sinaia, 27 – 29 VII 2001) a PEN – clubul român la care au participat, pe lângă 27 de scriitori români, şi peste 20 de scriitori din ţări europene. Prima dezbatere având ca temă „Poate fi literatura globalizată?”, a beneficiat şi de intervenţia... 

PLUGUȘORUL

Revista Luceafărul
PLUGUȘORUL (variantă) A consemnat Ionel Bejenaru Aho, aho! Plugurelul mititel, Cu rotițele de fier, Trag băieți vârtos la el. Plugușor cu șase boi: Cei dinainte, Cu coarne frânte; Cei de la mijloc, Cu steble de busuioc; Cei de la roată, Cu coarne `nvoaltă. Hai mai tare cu colacul, Că farmă boii pragul! Avem doi buhai Cu jugul de putrigai, Cu proțapul de mălai, Unde dai, Acolo stai. Hai... 

CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor)

Revista Luceafărul
CÂNTEC DE STEA (Vestirea Păstorilor) A consemnat Ionel Bejenaru Coborât-a coborât, Florile Dalbe, Îngerii Domnului Sfânt, Cu steble de stele’mâini. Dar unde s’au coborât? La Păstori au nimerit Şi din somn i-au deşteptat, La’nchinare i-a’ndemnat. Oile s’au scuturat, Păstorii i-au întrebat: -Ce veste bună ne-aduceţi Târlele de ni le umpleţi Cu... 

TRADIŢII CREŞTIN-ORTODOXE – BOBOTEAZA

Revista Luceafărul
6 IANUARIE – BOBOTEAZA Boboteaza, ziua botezului Domnului, rămâne una dintre cele mai importante sărbători ale Bisericii creștin-ortodoxe. Învățătura ne îndeamnă pe toți la întâmpinarea ei cu ajunare și cucernicie. Întru vestirea ei, preotul, însoțit de dascălul purtător de icoană, purcede a colinda din casă în casă, cântând Iordanul și botezând. Noaptea Bobotezei înseamnă... 

În sfânta noapte de Crăciun, Pandelica RADEȘ

Revista Luceafărul
În sfânta noapte de Crăciun Muzică şi text: Pandelica Radeş Pe cer steluţele sclipind, Vedem în staul, jos, Cum vitele îngenunchind Se-nclină lui Hristos. Când Steaua mare s-a oprit Revars-o rază sfântă Peste Micuţul ce-a scâncit, Iar Maica Sa L-alintă. La capul Pruncului Iisus Păstorii se închină, Iar Magii, cu greu au ajuns Mergând spre raza lină.  

SUB SEMNUL ANIVERSĂRII!

Revista Luceafărul
COMENTARII SUB SEMNUL ANIVERSĂRII! Autor, Mihai C.V. CORNACI Prezentam în nr. 11 al revistei insigna dedicată Poetului, editată de Secţia Botoşani a S.N.R. la împlinirea celor 160 de ani de la naşterea Sa (15.01.2010). Sub semnul aceluiaşi moment aniversar colectivul Bibliotecii Judeţene Botoşani, care poartă numele Poetului a finalizat proiectul insignei, ce urmează a fi trimisă spre... 

Eminescu între religie şi credinţă

Revista Luceafărul
 Schiţă de studiu aplicativ pe Fondul Documentar Eminescu Prezenţa temelor şi motivelor religioase în opera lui Eminescu creează o arie de cercetare deosebit de largă şi de fecundă. La fel de complexă ca şi personalitatea lui Eminescu în întregul ei, problematica religioasă a creaţiei sale fost deseori abordată de exegeză. Deşi s-a creat opinia că despre acest subiect nu s-a prea... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (X)

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu şi serbarea de la PUTNA În anul 1870, se împlineau 400 de ani de la sfinţirea Mânastirii Putna, cea mai importanta ctitorie a lui Stefan cel Mare, locul sau de veci, manastire care se afla în teritoriul românesc aflat sub ocupaţia Imperiului Austro- Ungar. Într-o sedinţa a „Societaţii Literar-Sociale România”, din 4 decembrie 1869, un botosanean de la facultatea... 

Din tezaurul Fondului Documentar Eminescu

Revista Luceafărul
Dintre documentele pastrate în Fondul Documentar Eminescu ne oprim de această dată, asupra unei cărţi de patrimoniu, care foarte rar mai poate fi întâlnită într-o bibliotecă publică. Este vorba despre Legiuirea lui Karagea.  

Medalia ,,120 de ani în eternitate”

Revista Luceafărul
Prezentam în numărul 8 al revistei preocupările artistului Constantin Dumitrescu pentru derularea şi finalizarea unui proiect propriu privind editarea pe parcursul anului 2009 a unor medalii şi a altor însemne, la comemorarea celor trei reprezentanţi de seamă a literaturii române: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Astfel, ocazionat de desfăşurarea la petroşani a celei de-a XXXV-a... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (IX)

Revista Luceafărul
MIHAI EMINESCU LA HÎRLĂU   Hîrlăul, vechi târg moldav aşezat pe valea râului Bahlui, atestat documentar din vremea lui Petru I Muşat la 1 mai 1384, a făcut parte din judeţul Botoşani, în perioada când Mihai Eminescu, revizor şcolar, a trecut prin satele din Plasa Bahlui pentru a inspecta şcolile şi desigur, şi prin acest oraş încărcat de istorie.  

Dicţionar special

Revista Luceafărul
  84. PROGLOBMODERNUL: Curent nou, prezentat odată cu „Manifestul de la Cluj” de Al. Florin Ţone. Acolo se arată că „Generaţia 80” şi postmodernismul au murit şi, odată tendinţa de globalizare a anilor 90, în fondul căreia a intrat şi România, a apărut un alt curent – proglobmodernul. Al. Florin Ţone spune: „Acesta păstrează elemente de la toate curentele de până... 

(Auto)Sfaturi

Revista Luceafărul
260. Cu cât cineva călătoreşte mai mult, cu atât devine mai trist (Anatole France); 261. Dacă la 20 de ani nu eşti comunist, înseamnă că nu ai inimă, iar dacă la 40 de ani mai eşti comunist, n-ai minte (Malreaux);  

(Auto)Sfaturi

Revista Luceafărul
211. Totdeauna vor exista oameni suficient de puternici încât să exprime sensibilitatea, oameni  suficienţi de maturi încât să cânte copilăria, suficient de inteligenţi încât să cânte prostia, suficient de sinceri încât să cânte ipocrizia, suficient de morali încât să cânte imoralitatea (Cătălina Oana Beţa); 212. Nu îţi crea o imagine falsă. Este incomodă, greu de întreţinut... 

Dicţionar special

Revista Luceafărul
71. EFECTUL ÎNCHISORII: A fost detectat de Constantin Noica pe care l-a definit astfel: „dacă în afara închisorii societatea te transformă într-un obiect uman, înăuntrul ei ai şansa să te descoperi ca subiect uman, iar paznicul, medicul, bucătarul, anchetatorul şi alte figuri sumbre devin uneltele împlinirii tale secrete”;  

Pe urmele lui Mihai Eminescu (VIII)

Revista Luceafărul
Mihai Eminescu la Pomârla Satul Pomârla se află la câţiva kilometri de oraşul Dorohoi, fostă capitală a judeţului cu acelaşi nume. În timpul lui Mihai Eminescu, satul şi moşia Pomârla aparţineau boierului Anastasie Başotă care va înfiinţa aici, în anul 1838, o şcoală unde învăţau cca. 40 de copii de pe moşiile sale. Ioniţă Başotă, tatăl binecunoscutului filantrop de la... 

CORESPONDENȚĂ CU FILOZOFUL CONSTANTIN NOICA

Revista Luceafărul
Corespondenţă cu filozoful Constantin NoicaDr. Iuliu Buhociu (1925-1992) într-o ipostază inedită Autor, Paul Ungureanu Iuliu Buhociu s-a născut la 26 august 1925, în satul Crăeşti, comuna Bujor, judeţul Galaţi, fiind al zecelea copil din familia Maria şi Constantin Buhociu (8 băieţi şi 2 fete). La vârsta de 2 ani a rămas fără tată (mort la 20 iulie 1927, în aceeaşi zi cu regele... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (VII) EMINESCU LA DUMBRĂVENI

Revista Luceafărul
  Pe urmele lui Mihai Eminescu (VII) EMINESCU LA DUMBRĂVENI Ing. Nicolae Iosub  Numele lui Mihai Eminescu este legat de localitatea Dumbrăveni, judeţul Suceava, (ce făcea parte de Ţinutul Botoşani la 1850) printr-o serie de întâmplări reale dar şi unele fanteziste.  Aici, la Dumbrăveni avea să trăiască şi să muncească familia lui Gheorghe Eminovici, o bună perioadă de timp,... 

Pe urmele lui Eminescu(IV)

Revista Luceafărul
PE URMELE LUI MIHAI EMINESCU (IV) De ing.Nicolae Iosub, Botoșani               MĂNĂSTIREA AGAFTON         Mănăstirea de călugăriţe Agafton, se află lângă pădurea Baisa, la 8 km de Botoşani pe şoseaua ce duce spre Suceava. În această zonă se mai găsesc şi astăzi păduri întinse, locuri propice pentru întemeierea unor mănăstiri şi schituri, care au apărut pe aceste... 

Centenarul unei medalii

Revista Luceafărul
CENTENARUL UNEI MEDALII  de Mihai C.V.Cornaci, Botoşani              Membru activ al Societăţii        Numismatice Române      La 28 septembrie 20091, se împlineşte un secol de la editarea celei de-a doua medalii, dedicată lui Mihai Eminescu Dacă prima2 medalie a fost realizată chiar în anul morţii sale, cea pe care urmează să o prezentăm a fost editată în 1909 la trecerea... 

Cazanul de ţuică, vinovat de încălzirea globală…

Revista Luceafărul
Publicat 2 mai 2009 Republicat: 22 Febr.2019   Chimia românească, chiar dacă nu a vânat niciodată un Premiu Nobel, a avut, totuşi, unele realizări. Ar fi mare păcat să o reducem la chipul tâmp al Elenei Ceauşescu, exponentul ei emblematic. În schimb, alchimia noastră e pe nicăieri. Românul nu şi-a bătut niciodată capul să facă aur din resturi menajere. Ştia că e zadarnic.... 

Poezii

Revista Luceafărul
Teodor Jacotă BALADĂ DIN OBOR   Plângea o capră albă în obor în bărbie rumegând blesteme era tânără și-i era dor cineva pe nume să o cheme   Mulți se-ndoiesc de-a mea pudoare cică-ar fi puțin exagerat fiindcă straiele îmi sunt sumare altele nu sunt de cumpărat   Zi de zi mă scol de dimineață iau dejunul și merg în obor chiar dacă mi-i frig la poponeață iată!... 

Pe urmele lui Eminescu (III)

Revista Luceafărul
  SATUL IPOTEŞTI   Ipoteştii – „cotuna mea natală” – cum o numeşte Eminescu, este un sat situat la 8 km de municipiul Botoşani, cu un un număr redus de locuitori, astăzi centru de comună care poartă numele lui Mihai Eminescu. Aici la Ipoteşti, la 30 iulie 1847, Gh. Eminovici cumpără pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moşia Ipoteşti de la... 

Sensuri ale noţiunii de „topos” în lirica eminesciană

Revista Luceafărul
Privite din „unghi cosmic” (E. Simion),19 topos-urile poetice eminesciene reprezintă imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmică, pierdută într-un timp imemorial „pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, / Pe când totul era lipsă de viaţă şi de voinţă, / Când nu... 

Profil al actorului la maturitate: Florin Aioniţoaei

Revista Luceafărul
  Dumitru Lavric: Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini? Florin Aioniţoaei: Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am ascuns nimic niciodată despre această rădăcină. Totdeauna am spus că mă... 

O medalie pentru toţi românii

Revista Luceafărul
  Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918. Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în... 

Accident cu cauze incerte

Revista Luceafărul
  Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra, nu ştia nici tractoristul ce, iar câte o Dacie autohtonă mai plimba aerul de colo‑colo,... 

ESEU cu … 13 artistic

Revista Luceafărul
De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,... 

ESEU cu … 13, mereu fatidic

Revista Luceafărul
  ESEU cu … 13, mereu fatidic                   Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor... 

ESEU cu … 13 istoric

Revista Luceafărul
Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl... 

ESEU cu… inevitabilul 13

Revista Luceafărul
În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau... 

Poesis

Revista Luceafărul
Cantecul femeii desculţe   Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost... 

Două şcoli şi doi dascăli

Revista Luceafărul
La gura hornului, încins cu jarul lăsat de câteva vreascuri, bunicul şi nepotul stau de vorbă şi fac mături. Pe cuptor, la lumina plăpândă a lămpii, mama copilului, toarce fir subţirel din caerul de lână şi gândeşte undeva departe, la o altă lume, ce a fost cândva şi care, nu se mai întoarce. Din când în când, atrasă de vorbele bătrânului, se apleacă peste prichiciul... 

Nici „dacă” şi nici ,”poate”

Revista Luceafărul
 Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai       devreme. Sau de-aici încolo.  Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie.... 

Joc de idei – 1 aprilie în calendarul raţiunii mele

Revista Luceafărul
Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE     Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele   Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o... 

Eseu cu… premoniţii

Revista Luceafărul
Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari... 

Eseu cu 07.07.07

Revista Luceafărul
Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon... 

Dumitru Lavric

Revista Luceafărul
O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani.... 

O paralelă Eminescu – Creangă. Întâmplările neîntâmplătoare ale dragostei

Revista Luceafărul
Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (II)

Revista Luceafărul
Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul... 

Sensuri ale noţiunii de ,,topos” în lirica eminesciană (I)

Revista Luceafărul
În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”,... 

Botoşănean atras de opera marilor valori născute pe aceste plaiuri

Revista Luceafărul
 Creaţia corală a cappella a compozitorului botoşănean Gheorghe Cojocaru cuprinde piese de factură lirică. Deşi sunt amprentate de gândirea polifonică a compozitorului, lucrările sale reunesc tehnici de scriitură diferită, fapt observabil în creaţiile compozitorilor din secolul XX. „(…) Pentru mine muzica rămâne o artă a emoţiei (…)” (Dirijorul francez Serge Baudo,... 

Mouqaddima

Revista Luceafărul
 Speak, Memory! – aşa ar trebui să încep, precum entomologul care, descoperind nimfeta, s-a metamorfozat în romancier pentru a o putea descrie, să-mi amintesc bine, precum Humuleşteanul, să las memoria timpului să vorbească, precum Hudeşteanul, să înfăţişez de pe la noi ce-a fost odată, precum sorbonardul născut la Tudora, să plec A la recerche du temps perdu în speranţa... 

Recviem pentru Grigore Vieru

Revista Luceafărul
Scriam la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului istoric de trezire a Basarabiei din... 

Profiluri – Mihai Maxim

Revista Luceafărul
S-a născut la 9 noiembrie 1943, la Vorniceni, Judeţul Botoşani într-o familie de ţărani, fiind fiul lui Vasile şi al Adelei Maxim. După terminarea cursurilor şcolare elementare, în satul său natal, a urmat cursurile liceale la prestigiosul Liceu-internat „C. Negruzzi” din Iaşi. În 1961 a început studiile universitare la Iaşi, în domeniul istoriei, fiind atras de istoria veche. În... 

Evocarea poetului Mihai Eminescu la Istanbul

Revista Luceafărul
 Anul acesta, cum de altfel în fiecare an, cu prilejul zilei de 15 ianuarie, Institutul Cutural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul a organizat omagierea poetului Mihai Eminescu, pentru diaspora românească din Istanbul, cât şi pentru publicul turc, în colaborare cu Parohia românească locală, în parteneriat cu universităţi şi instituţii culturale turceşti. Evenimentul a avut loc... 

Mihai Eminescu – „LUCEAFĂRUL” Simfonia destinului

Revista Luceafărul
Într-una din scrierile sale, magul de la Păltiniş aşeza diferitele perioade ale culturii şi civilizaţiei europene sub semnul cuvintelor: Bizanţul şi Evul Mediu ar sta sub semnul substantivului, al substanţei, Renaşterea ar semnala prin umanitatea pestriţă a festivităţii şi carnavalului „anarhia adjectivelor”, barocul ar fi epoca adverbului ce ar sugera un timp al excesului şi... 

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania