Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Ion Mocioi, Târgu-Jiu, important personalitate a Gorjului, prezenţă activă în presă

OPREAINPrimit pentru publicare: 17 febr.2016
Autor: Ion N. OPREA
Editor: Olivian IVANICIUC
Publicat: 19 febr.2016

 

 

 

Ion Mocioi, Târgu-Jiu, important personalitate a Gorjului, prezenţă activă în presă

Un maestru al transdisciplinarităţii…

 

Revista “Sămănătorul”, trimestrial literar-istoric şi de patrimoniu cultural, Tismana-Gorj,  director din 2007 prof. Nicolae N. Tomoniu, care apare online şi tipărit la mijlocul fiecărui trimestru, este o continuare a publicaţiei electronice concepute în iunie 2011, de acelaşi, editor şi manager, sprijinit moral de Liga Scriitorilor Români şi Editura online Semănătorul, noile site-uri fiind sprijinite acum material de autorii care îşi publică lucrările lor, de asociaţii şi fundaţii, de sponsori şi donatori, iubitori de cultură.

Revista tipărită, ne spune directorul ei, este sprijinită de Consiliul Local al oraşului Tismana.

Conceptual şi artistic-tehnic, proiectul“Sămănătorul”, lansat de prof. N.N.Tomoniu, înlocuieşte vechiul Buletin informativ Semănătorul care apărea din anul 2009 – o iniţiativă, cu cheltuială proprie – pentru că doar cu Buletinul lunar nu se putea promova autorii şi activitatea acestora. La trei ani de la înfiinţarea Editurii online Semnătorul a apărut revista, o reluare a ceea ce a fost Sămănătorul, revista literară săptămânală, primii ei directori şi fondatori fiind în 1901 A. Vlahuţăşi G. Coşbuc, după cum consemnează şi volumul “Istoria jurnalismului din România în date, Enciclopedie cronologică”, de Marian Petcu. Polirom, 2012, p 219, fără  a face referiri la actualul Sămănătorul şi sufletul lui care este jurnalistul şi editorialistul N N. Tomoniu.

Despre Ion Mocioi am reţinut în Enciclopedia citată doar două citări, “mult” faţă de atâţi lucrători în presă cu totul omişi.

Despre Ion Mocioi, professor universitar, doctor în ştiinţe, fost senator de Gorj, specialist în scrierile vechi, scriitor, brâncuşolog, cum îl prezintă “Sămânătorul” din noiembrie 2015 la împlinirea vârstei de 75 de ani, redacţia, Editura, membrii, colaboratorii şi cititorii, urându-i “La mulţi ani!”, p.11, îi prezintă activitatea, succesele, cu unele titluri care îl onorează: Scriitor medaliat de Asociaţia Semănătorul Tismana,  titlul de Cetăţean al Europei, Brevetul pentru Medalia Semănătorul Tismana.

“StimateDomnuleOprea,

Chiarvărogsăscrieţi despre Dl Mocioi, românul care a descifratpentru prima datăscrierea de peDiscul de la Phaitos, dupăcemulţispecialişti din lume au încercat. Puteţi să răsfoiţi colecţia revistei de la arhiva http://www.samanatorul.ro/revista/arhiva.htm

Vedeti nr. 4 de anultrecut, recunoasteti pe copertă imaginea Discului de la Phaitos pe stânca Stârminei MânăstiriiTismana, de unde iese râul Gurnia, nume pelasgic identic cu oraşul Gurnia din Creta unde s-a găsit discul.

Pentru această imensă descoperire dar şi pentru altele dl Mocioi a primit diploma cu brevet şi medalia Sămănătorul, pe care o vedeţi în revista tipărită pe care v-am trimis-o.

Intreaga descifrare a discului din Creta se întinde pe maimulte numere de anul trecut ale revistei noastre. O dovadăîn plus că unele toponime şi hidronime ale Tismanei  folosesc vechea limbă pelasgă în silabarul A, la fel ca la Cucuteni, Tărtăriasau la Coloanele lui Hercule de la Danubius, după ce Danubius s-a unit cu Istrul”, mă încuraja domnul N.N. Tomoniu (3 decembrie 2015) să scriu despre profesor, ceea ce eu n-am făcut pe deplin..

La cei 75 de ani ai săi, la lansarea cărţii Ion Mocioi, 75, de Ion Călinoiuşi.Ion  Cepoi, referitor la IstoriaPresei,  sunt enumerate studiile sale, opera ca journalist: Calendarulpreseigorjene,,în “Litua, StudiişiCercetări”, Târgu-Jiu, I, 1978, pp. 269-277;Jean Bărbulescu (1890-1957), în „Litua, Studii şi Cercetări”, Târgu-Jiu, IV, 1988, pp. 425-430; Reviste şi ziare ale Gorjului/ Addenda, în Cărăbiş Vasile, Publicaţii periodice din Gorj. Documentar, C.C.E.S., Târgu-Jiu, 1978,pp. 189-210; Cuvânt înainte (Publicaţii periodice din Gorj), în Cărăbiş Vasile, Publicaţii periodice din Gorj. Documentar, C.C. E.S., Târgu-Jiu, 1979, pp. 5-13; Nicu D. Miloşescu (1856-1924), în “Litua, Studii şi Cercetări”, Târgu-Jiu, IV, 1988, pp. 420-424; Radiodifuziunea română a împlinit 50 de ani, în “Coloana”, Târgu-Jiu, 1975, mai; Argument, în „Gorjul literar”, Târgu-Jiu-Craiova, an XV, nr. 9 septembrie  1983, p. 1.

Ca activiate în presă sunt citate munca de redactor la „Gazeta Gorjului” din Târgu-Jiu, 1973-1975, încadrat ca reporter special; Redactor-fondator al ,revistei ştiinţifice anuale „Litua” a Complexului muzeal  ”Alexandru  Ştefulescu” din Târgu-Jiu,1976-1989; redactor şi director la revista „Gorjul literar”, serie nouă, 1983; redactor şi director al revistei „Opinia” din Târgul-Jiu, 1991-1993; redactor şef al revistei „Cugetarea” din Bucureşti, 1991-1992; redactor-şef al revistei „Scientia”a Universităţii „Jiul de Sus” din Târgul-Jiu, 2002-2006;redactor-fondator al publicaţiei „Săptămâna gorjană”, 2003-2004, şi al revistelor „Arc”, „Bogdănel”  (pentru copii) şi „Arcade„ (pentru liceeni) şi” Gorj Magazin”  din Tîrgu-Jiu;colaborator la „Ramuri”, „Tribuna”, „Ateneu”, „Cronica”, „Revista de filozofie”, „Confesiuni”, „Brâncuşi”, „Sămănătorul” ş.a.

Este membru al Uniunii Ziariştilor din România şi al Uniunii Internaţionale a jurnaliştilor.

Despre Ion Mocioi, spuneam, doar în două cazuri îi citează activiatea Encilopedia jurnalistică a celor peste 100 de oameni care au lucrat la ea:

-1997, septembrie 15, Târgu-Jiu, apare săptămânalul Gorj magazin, revista de cultură, informare şi publicitate, editată de editura Spicon. Colectiv de redacţie: Ion Mocioi, Ion Popescu, Zenovie Cârlugea, Daniel Mocioi, Dragoş Marinescu şi Victor Barbu. Îşi încetează apariţia  după trei numere. GBGJ, p. 973;

-2002, octombrie, Târgul-Jiu, apare Sărutul, revistă lunară de cultură şi informaţie, editată cu concursul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi Fundaţia Brîncuşi. Director Ion Mocioi, redactor-şef Victor Crăciun. Îşi încetează apariţia în 2004, p.1015

Atât reţine din activitatea lui Ion Mocioi, Gabriela  Bărăscu de la Biblioteca judeţeană  Gorj, contributoare la  studiul enciclopedic despre „Istoria Jurnalismului  din România în date”, 2012, p. 7 şi 1316.

Viaţa lui se confundă cu aceea a instituţiilor culturale gorjene pe care,în perioada 1975-1989, le-a condus, în caltatea de vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Comitetului de Cultură Gorj, scrie Alexandru Doru Şerban, într-un medalion dedicat de el şi revista „Sămănătorul„ nr. 4 lui Ion Mocioi la cei 75 de ani împliniţi, p.12. Tot aici ni se spune că în perioada 1992-1996 profesorul a fost rectorul Academiei de învăţământ superior „Omega” a Fundaţiei pentru Tineret Bucureşti, iar actualmente este conferenţiar universitar dr. la Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, în anii 1995-1996 a fost directorul general al Complexului Cultural Naţional „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu.

Un maestru al transdisciplinarităţii în Gorj, îl numeşte Gorjeanul din 24 septembrie 2015, sub semnătura conf. univ. dr. Ion Popescu Brădiceanu, membru titular al Societăţii Române de Filozofie, care se referă şi la alte multe merite cultural-ştiinţifice ale colegului său, dar aminteşte de gustul amar pe care îl încercăm mulţi dintre truditorii cuvintelor, Ion Mocioi n-a fost încă accesat de către Filiala Craiova să devină membru USR, mângâiat de mărturisirea confidentului că şi domnia-sa, care şi-a depus dosarul acolo, nu i s-a comunicat niciun rezultat, cum se întîmplă, în general, la Societatea Scriitorilor Români condusă de N.Manolescu…

Referindu-se la peisajul editorial gorjean, la lucrările personale de cercetare şi documentare, care sunt o contribuţie esenţială la temelia patrimoniului cultural al judeţului, monografistul A. Şerban le enumeră pe cele mai cunoscute: „Brâncuşi –Ansamblul sculptural de laTârgu-Jiu”, 1971; „Mărturii despre Brăncuşi”, 1975; „Estetica operei  lui C. Brâncuşi”,1987; „C. Brâncuşi-viaţa”, 2003; „Ecaterina Teodoroiu,” ediţia 1981 şi ediţia 1984;” Iosif Keber”, ediţiile 1980, 1995 şi 2003; „Elvira Godeanu-regina teatrului românesc”, 2002; „Poetul I. Mara”, 2004; „Alexandru Ştefulescu”, 2010; „N. Burlănescu-Alin”, 2010 ş.a.

Este dificil de cuprins şi evidenţiat opera vastă a profesorului, noi mai amintim doar căteva: Discul de la Phaitos, Spicon, 2001; Mărturii arheologice în Gorj, 1987, de Gh. Calatoiu, I. Mocioiu, V. Marinoiu; Catrene populare, 2010; Artă şi artişti, 2011; Emil Prager, 2011…

Comentând lucrarea „ Brâncuşi-viaţa”, de Ion Mocioi, cu ocazia aniversării autorului şi a lansării volumului omagial „Mocioi, 75”, col (r) Dumitru Dănău subliniază în revista „Sămănătorul” nr 4, p. 24, că în această carte aniversatul dă viaţă „ unei întregi galerii de iluştri prieteni ai acestui original Ahasverus – părinţi, artişti, pictori, sculptori, istorici de artă, poeţi, comentatori-români şi străini”.

În 12 capitole şi 138 de secvenţe, autorul  „realizează într-un crescendo mereu captivant”,  o veritabilă Enciclopedie Brâncuşi, care sunt indexul (140), bibliografia selectivă (1234 de surse), documentele  de arhivă (35), Iconografia, 155 de fotografii, care completează armonios „bogatul univers informaţional privindu-l pe Brâncuşi – Omul şi Opera sa”.

Deosebit, medalionul semnat de Alexandru Doru Şerban face referiri  la prima editură particulară din Gorj înfiinţată de Ion Mocioi, reaminteşte că la Editura Spicon au debutat editorial condeieri valoraşi, printre care Spiridon Popescu,I. Cănăvoiu,Victor Barbu, Titu Pânişoară, însuşi Al Doru Şerban, cărora editorul „le-a asigurat cu profesionalism şi dezinteresat” opera. Mai ales că aceste cărţi au fost tipărite la un preţ convenabil la tipografa înfiinţată de profesor. Ba, aflăm, pentru valorificarea lor, a deschis şi o librărie, unde vindea scriitorul gorjean  Victor Barbu, rămas fără serviciu.

Senator de Gorj în anii 1992-1996, deputat de Gorj din anul 2000, Ion Mocioi este considerat o personalitate complexă. Probă este şi revista Sămănătorul, numărul aniversar, unde profesorul semnează documentarul „Agricultori şi păstori imigranţi în Oltenia subcarpatică”, p.34-35, probând, printre altele, că satul Ungureni din comuna Tismana, atestat din 1424, dar şi Ungurelu de lângă Tg. Cărbuneşti, atestat din 1502, au fost colonizate, succesiv, din cele mai vechi timpuri până în 1831,  cu români veniţi din Transilvania, probând unitatea noastră de neam, ca Ţară.

Om de cultură, prin pregătire şcolară, jurnalist prin muncă şi pasiune, revista Sămănătorul nr. 4  pune la dispoziţia cititorilor prezentarea  volumelor „Însemnări” de Dumitru Tătăroiu, ediţie îngrijită de Florian Văideianu, cu postfaţa scrisă de Ion Mocioi, dr. în flologie, lucrare semnată de N.N. Tomoniu, p. 2; cartea „Durerea aurului” a aceluiaşi Florian Văideianu, recenzată de Cezarina Adamescu, poetă, prozatoare, eseistă, dramaturg, critic literar, p.19-22, care, referindu-se la satul românesc, redă ce simţim mulţi dintre noi, care provenim de acolo: „Astăzi prof. dr. Ion Mocioi îşi aminteşte cu nostalgie acele timpuri. „Mă simt ca un om fără ţară, satul meu, Găleşoaia, nu mai este, l-a strămutat mina, sunt un desţărat. Numai de cimitir şi biserică nu s-au atins”

Evocări ale autorului Florian Văideianu care te cuceresc, spune Cezarina Adamescu, care amintesc, într-adevăr, de atmosfera satului Siliştea-Gumeşti-Teleorman, de Moromeţii lui Marin Preda.

Parcă asociindu-se spuselor mele din comentariul „Istoria jurnalismului din România în date Enciclopedie cronologică”, de Marian Petcu, 2012, „Un volum masiv, scheletic realizat şi pe jumătate complet”, publicat în revistele „Lohanul”-Huşi nr. 25, martie 2013 şi „Pro-Saeculum” nr. 3-4, aprilie- iunie,2013, Focşani, dar şi în volumul „Oameni şi opera. Eseuri”, de Ion N. Oprea,389p.,  Editura Pim Iaşi, 2013, pp. 299-314,  Cezarina  Adamescu, în recenzia amintită, folosindu-se de propriu drept la mărturisire, îşi încheie lucrarea cu o altă constatare din lumea presei noastre: „Un punct luminos din acest volum este dedicat profesorului Nicolae N. Tomonoiu, care face o lucrare de mecenat de peste patru decenii în slujba comunităţii de pe melegurile încărcate de istorie ale Tismanei şi nu numai” – făcând  presă bună – adaug eu, dar despe care, nu ne închipuim de ce, un biliotecar precum Gabriela Bărăscu şi un coordonator de volum masiv despre presa din România, cum este profesorul universitar Marian Petcu,  nu-l cuprind şi pe domnia-sa cu propria-i activitate. „Mai mult decât un istoriograf şi un monograf, profesorul Nicolae N. Tomoniu este un cărturar desăvârşit, un brav român, iubitor de meleag, de istorie, de limbă şi de tradiţii”, spune recenzenta de la Galaţi.

Un jurnalist care face jurnalism!



Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5