UN FOCAR DE CULTURĂ – BIBLIOTECA LUI GHEORGHE EMINOVICI CĂMINARUL   Mijlocul secolului al XIX-lea aducea un suflu nou de cultură şi deşteptare românească, peste o generaţie făuritoare şi părtaşă, rând pe rând, a Revoluţiei paşoptiste, a Unirii, a Independenţei, trepte cruciale ale României moderne, într-o dăruire, sacrificiu şi cutezanţă exemplare, generaţie căreia căminarul Gheorghe Eminovici îi aparţine, cu suma sa de preocupări şi neodihnă. Fără a fi din cele curente, dar trecătoare – câte griji nu avea căminarul, câte afaceri de rezolvat! -, preocupările... 

Profesorul Petre Irimescu şi Ipoteştii    Numărul festiv, din luna martie 1915 al publicaţiei ,,Teatrul Eminescu”, prezenta impresiile unuia dintre vizitatorii Ipoteştilor, care deplângea starea casei copilăriei lui Mihai Eminescu, ajunsă aproape o ruină: ,,Nepăsarea şi nebăgarea în seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică şi o lasă la voia întîmplării să se ruineze cu desăvîrşire. Vîntul şuieră prin uşile şi ferestrele stricate, iar păsările îşi fac cuibul înăuntru. E o înfăţişare tristă casa aceasta dărăpănată şi lăsată... 

ŞCOLI PUBLICE, ŞCOLI PARTICULARE …  ŞCOLI ÎN ORAŞUL BOTOŞANI (II)  Elevii  vin la şcoală ,,…ca să se formeze, să-şi vadă şi să-şi îndrepte greşelile, să-şi înmulţească şi să-şi întărească calităţile … Numai asfel şi munai în acest caz, şcoala va atinge scopul său de a da oameni  folositori pentru ei, ca şi pentru societate, de a face un instrument de fericire pentru el  şi pentru semenii săi” (N.I.Philippide, revizor şcolar, 1880)  Datorită întinderii mari a oraşului, străzilor nepavate, iernilor grele şi a intemperiilor din timpului... 

MEMORIA BOTOȘANILOR …ŞI UN CĂLĂTOR ROMÂN LA BOTOŞANI, RĂDUCANU ROSETTI ,,CEL TÂNĂR Autor, Ionel BEJENARU După ce Botoşanii se regăsesc în scrierile a numeroşi călători străini – Johann Sommer (sec.al XVI-lea), Johann Mayer, Conrad Iacob Hiltebrant, Johann Christoph Wagner Norimbergensis (sec.al XVII-lea), abatele Boscovich, baronul de Tott, I.Haquet, Mikosha, Andreas Wolf (sec.al XVIII-lea), Joseph Rohrer, Neale, contele Vincenţiu Batthyani, Fedor Graf von Karaczay, Sir Robert Porter, Max Fried Thielen, C.O.L. Armin, Paul Körnbach, J.F. Neigebaur, Rudolf Saar, Rudolf... 

OMAGIU LUI DIMITRIE BRÂNDZĂ  Autor, Gheorghe CIOBANU Cu peste 164 de ani în urmă, pe 10 octombrie 1846, în comuna Bivol (astăzi Viişoara, din fostul judeţ Dorohoi) se năştea Dimitrie, unul dintre cei trei fii ai familiei paharnicului Gheorghe şi Ruxanda Brândză, cel ce avea să devină cercetător, botanist, medic, profesor universitar şi director al Grădinii Botanice din Bucureşti, doctor al Facultăţii de Medicină din Paris. Subiectul tezei sale de doctorat s-a institulat ,,Istoria botanică şi terapeutică a genţianaceelor folosite în medicină’’. Scurta fişa biografică: născut...