MARIE GOILAV – ARMEANCA DE LA RÂNGHILEŞTI În ,,Les Armeniens de Roumanie”, N. Iorga afirma, cu temei – ,,Botoşanii ar fi rămas mai departe satul urmaşilor lui Botăş, dacă n-ar fi fost Armenii. Burghezia armeană a fost aceea care a creat târgul”. Or, Goilavii sunt o veche familie armenească, parte a acestei burghezii. Originară din Ani, vechea capitală a Armeniei Mari, familia Goilav s-a aşezat iniţial la Suceava, cât timp a fost capitala Moldovei, după care s-a mutat la Botoşani. Theodor Goilav, străbunul, s-a născut la Botoşani, în 1667, ocupându-se cu negoţul,... 

Monumentele Botoşanilor Grupul Statuar ,,Compania de mitraliere maior Ignat în atac” Intre elementele care conferă personalitate unui oraş, monumentele se află printre cele dintâi. Construcţii civile, de cult, administrative sau de altă natură, care au dăinuit timpului şi graţie caracteristicilor lor arhitectonice se disting din rândul celorlalte edificii, busturi, statui sau grupuri statuare, ridicate în memoria unor personalităţi sau evenimente care au marcat viaţa localităţii sau a regiunii în care aceasta este cuprinsă, obeliscuri, fântâni arteziene, purtând semnătura... 

O PUBLICAŢIE DE SUCCES, ,,REVISTA ŞCOLII” Încheierea procesului de formare a statului unitar român, schimbările ce au survenit în viaţa politică, economică şi socială, în perioada interbelică, s-au manifestat şi în domeniul culturii. Noul cadru instituţional, realizarea visurilor seculare ale înaintaşilor, condiţiile existente şi cerinţele unei societăţi moderne, dornice de afirmare, a încurajat şi stimulat instituţiile educaţiei, în primul rând învăţământul, sigura cale pentru progresul şi prosperitatea României. În condiţiile existenţei unui analfabetism... 

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani Despre însemnătatea studierii şi însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari manuale de istorie ale poporului român. Omul politic şi istoricul Nicolae Bălcescu arată că ,,Istoria este cea dintâi carte a unei naţiuni. Într-însa îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul”; la rândul său, Mihail Kogălniceanu scrie că ,,istoria românească, mai ales,... 

„Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” În urmă cu aproape 10 ani am avut un dialog sincer, plin de substanţă cu regretatul profesor şi scriitor Mihai Munteanu. Şi-a pus inima în palmă având o mare bucurie că şi-a deschis sufletul în faţa mea într-un dialog total neconvenţional. A fost ca profesor un dascăl exemplar de tip haretian. Ca scriitor a publicat 16 cărţi între anii 1969-2008, din care 10 cărţi de versuri şi 6 cărţi de memorialistică, având în ultimii ani... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VI. Intrigi, intriganţi, spioni, colportori, curtezani Pe fertilul, primitorul şi ospitalierul nostru sol mioritic, postura Iago s-a multiplicat într-un număr infinit de exemplare – pe cât de diverse pe atât de rezistente şi distructive, grupate într-un imens şi etern car al ţaţelor feminine şi masculine pentru care orice are atingere cu dragostea şi relaţia erotică devine – vorba lui Topârceanu – lung prilej de vorbe şi de ipoteze; această artilerie a intrigilor, zvonurilor şi colportorilor nu a produs la porţile... 

Pe urmele lui Mihai Eminescu (XVII):MIHAI EMINESCU LA PRAGA Anul trecut, s-au împlinit 140 de ani de la trecerea poetului Mihai Eminescu prin oraşul Praga, în drumul său spre Viena, locul unde şi-a făcut prima fotografie, cea cu chip de Luceafăr. Drumul lui Mihai Eminescu de la Botoşani la Praga, poetul l-a făcut împreună cu părinţii săi, Gheorghe şi Raluca Eminovici şi cu sora sa Aglaia. După o perioadă îndelungată de peregrinări cu trupele de teatru prin oraşele României şi Ardealului (de aproape trei ani), Mihai Eminescu se hotărăşte să-şi continue studiile la... 

Grădinile Botoşanilor în pagini literare La sfârşitul secolului al XIX-lea, Botoşanii aveau aspectul unui adevărat oraş- grădină, casele, începând cu cele ale protipendadei, de pe străzile centrale ale oraşului şi sfârşind cu locuinţele modeste din cartierele mărginaşe, fiind înconjurate cu grădini bine îngrijite, pline de flori, arbori din cele mai felurite esenţe şi pomi fructiferi. Evocând oraşul anilor copilăriei, în cunoscuta lucrare autobiografică “O viaţă de om”, Nicolae Iorga a ţinut să prezinte şi această faţă frumoasă a Botoşanilor, precizând,... 

Preot cărturar, folclorist, animator de frunte al vieţii culturale al Dorohoiului, Dumitru Furtună (n. 26 februarie 1890, Tocileni, jud. Botoşani, m. 15 ianuarie 1965, Dorohoi) a condus Seminarul Teologic – Ortodox, ,,Pimen Mitropolitul” din Dorohoi vreme de 9 ani (1923 – 1932). Printre absolvenţii săi se întâlnesc nume remarcabile ale preoţimii ortodoxe române – preot Porfir Baltag, basarabean, prof. dr. gr. Miron, preoţii Ilie Anisescu, Eugen Lungu, Constantin Chiriac, Neofit Scriban, Vasile Ciubotariu, Gh. L. Dobre, după cum seminariştii proveneau dintr-o zonă extinsă... 

ARHIVA BOTOŞANILOR. CU C. GANE, „PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI 1916-1917”, ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Trăgându-se din neamul Găneştilor, neam statornic în Moldova, Constantin Gane (27 martie 1885, Botoşani – 12 aprilie 1962), scriitor, istoric, participă, sub culorile Regimentului 37 Infanterie Botoşani, atât la Campania din 1913, din Bulgaria, în urma căreia va scrie „Amintirile unui fost holeric” (Bucureşti, 1914), cât şi în Războiul Reîntregirii României, din 1916-1918, în urma căruia va scrie „Prin viroage şi coclauri 1916-1917” (Cultura Naţională, Bucureşti,... 

Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a ,,Externatului secundar de fete din Botoşani” Virginia Micle – prima profesoară de matematică şi ştiinţe ale naturii a “Externatului secundar de fete din Botoşani”. Întrucât arhiva liceului “Carmen Sylva”din Botoşani, a fost distrusă în timpul refugiului, determinat de cel de al doilea război mondial (s-au putut păstra doar cataloagele şi matricolele) şi pentru că în Monografia realizată de Gabriela Leonardescu şi publicată în 1938, nu se vorbeşte aproape deloc despre Virginia Micle,... 

Născut pe un pământ binecuvântat prin Mihai Eminescu, Nicolae Iorga şi George Enescu, avem favoarea de a locui într-un loc unde a văzut lumina zilei şi a copilărit Demostene Botez, în satul Hulub-Dângeni. Cel de-al cincilea fiu al preotului Anghel Botez, din Bucium-Iaşi, şi al Ecaterinei, fiica preotului Dumitru Chirica din Gorbăneşti-Botoşani, părinţii s-au stabilit în Hulub, ,,…sat mic, aşezat pe coaste şi râpe cu case şi oameni puţini”, la 8 noiembrie 1882, localitate nou înfiinţată, transferaţi de la Parohia Dobârceni, ,, …unde ni s-a deschis un vast... 

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu Mihai Eminescu -,,Genialul botoşănean uitat de botoşăneni” -O dezonorantă sintagmă- Autor, Ionel BEJENARIU În 1929, la 40 de ani de la moartea poetului, Constantin Ioan Mighiu, decan al Baroului Botoşani, publica la Tipografia B. Saidman – Botoşani o lucrare cu titlul de mai sus. Eram, ca şi acum, în prag de 15 iunie. Departe de a-şi propune abordarea complexei problematici eminesciene – ,,pentru care tomuri n-ajung” – autorul scrie cartea amintită din acelaşi resort de simţire şi de datorie, rămas actual – ce fac botoşănenii... 

121 ani de la moartea lui Mihai Eminescu BOTOŞĂNENI, CONTEMPORANI CU MIHAI EMINESCU Autor, Ionel BEJENARIU Un bătrân botoşănean şi-l aminteşte. Este Moş Pantazi. Are, la data interviului luat de institutorul C. Iordăchescu, 82 de ani, un ,,octogenar, cu plete bogate, cu vederea ageră şi cu mintea limpede”. Fusese ceva în viaţă – reprezentant diplomatic al României la Berlin. La vârsta aceasta încă mai citea. Mai ales marile enciclopedii universale.-,,Dar fiind vorba de Eminescu nu cumva l-ai cunoscut ?” - ,,Cum nu, dacă am învăţat prin şcoli împreună. Mai întâi... 

GENERALUL GHEORGHE V. AVRĂMESCU, ÎN AŞTEPTAREA UNUI BUST ŞI LA BOTOŞANI Autor, Ionel BEJENARIU Dincolo de faptul că Botoşanii îşi circumscriu, prin spaţiu biografic, loc de obârşie, loc natal şi, câteodată, adoptiv, numeroşi geniali ai Armatei Române, cu servicii majore în slujba României, cu jertfe pentru Neam şi Ţară, lor le aparţine, mai mult decât oricui, Generalul – Erou Gheorghe Avramescu (n. 26 ianuarie 1884, Botoşani – m. 1945). Contribuţiile sale ostăşeşti sunt de referinţă în istoria militară a poporului român, în istoria însăşi a României, o...