Autor: Lia RUSE

Toamnă împletită din umbre obosite
Clătinată adesea de-o briză domol,
Zile mărunţite de frunze pedepsite
Aproape gata să cadă în gol;
Toamnă cu bucle pufoase-alergate-n văzduh
Gingaş gătită-n veşminte firetuite
Al cărei soare plăpând e un hipnotic duh
Cu ochi de aur şi gheare tocite;
Toamnă înălţată din straturi lânoase
Încăierate-n miros de fruct, urcând spre cer
Şi ocrotită de privirile sfioase
Căci morile vântului iar macină mister;
Păianjeni plutesc pe-o-ncurcătură de-aţă
Pe ei se caţără melancolia-n amurg,
Toamnă dulce cu-atâta blândeţe pe faţă
Dau ochii în lacrimi! şi,.. zilele curg…