Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


cârtițelor!… din fertilul lui Eminescu


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


viața, un vis


poem neborfotit de tristan strada. în orașul din sătuc


poem borfotit de tristan strada. atac la baionetă…


Șfichiuitorul, în ianuarie 2017: Pentru salvarea satului și valorilor tradiționale


variabila constantei


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Protejat: Luceafărul (Bt) înspre Occident


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Defige!


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Vasile Fetescu: Cu prilejul Sărbătorilor Pascale


Teona Scopos: Colectivului redacaţional


Ion N Oprea> Sărbători fericite cu Sănătate, întru Mulți ani, Hristos a înviat!


E Săptămâna Patimilor şi e nevoie de iertare pentru ce am făcut şi ce nu am făcut şi a dăunat nouă


Scrisoare. Ion N. Oprea, Colegiului redacțional al Rev. Luceafărul


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

/ 2 Mai 2009
Revista Luceafărul
Chimia românească, chiar dacă nu a vânat niciodată un Premiu Nobel, a avut, totuşi, unele realizări. Ar fi mare păcat să o reducem la chipul tâmp al Elenei Ceauşescu, exponentul ei emblematic. În schimb, alchimia noastră e pe nicăieri. Românul nu şi-a bătut niciodată capul să facă aur din resturi menajere. Ştia că e zadarnic. Chiar dacă ar fi reuşit, nu era chip să-l păstreze.... 
/ 15 Apr 2009
Revista Luceafărul
Teodor Jacotă BALADĂ DIN OBOR   Plângea o capră albă în obor în bărbie rumegând blesteme era tânără și-i era dor cineva pe nume să o cheme   Mulți se-ndoiesc de-a mea pudoare cică-ar fi puțin exagerat fiindcă straiele îmi sunt sumare altele nu sunt de cumpărat   Zi de zi mă scol de dimineață iau dejunul și merg în obor chiar dacă mi-i frig la poponeață iată!... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  SATUL IPOTEŞTI   Ipoteştii – „cotuna mea natală” – cum o numeşte Eminescu, este un sat situat la 8 km de municipiul Botoşani, cu un un număr redus de locuitori, astăzi centru de comună care poartă numele lui Mihai Eminescu. Aici la Ipoteşti, la 30 iulie 1847, Gh. Eminovici cumpără pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moşia Ipoteşti de la... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
Privite din „unghi cosmic” (E. Simion),19 topos-urile poetice eminesciene reprezintă imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmică, pierdută într-un timp imemorial „pe când fiinţă nu era, nici nefiinţă, / Pe când totul era lipsă de viaţă şi de voinţă, / Când nu... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  P.U.: Pentru început, vă rog un scurt curriculum vitae. I.R.: Am primit lumina pământeană, și la vremea cuvenită pe cea creștină, în satul Dângeni, județul Botoșani, la 5 ianuarie 1952, când țăranii erau desțeleniți de proprietate de către regimul comunist. Nu prea înțelegeam atunci mare lucru, dar vedeam îngrijorarea de pe fața părinților și a surorii mai mari. Apoi... 
Articol scris de: / 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
Primit pentru publicare: 10 aprilie 2009 ARHIVA REVISTEI LUCEAFĂRUL (BT) Autor: Georgică MANOLE, redactor șef al Rev. Luceafărul (Bt) Publicat: 11 aprilie 2009 Actualizat: 05 oct. 2016 Editor: Ion ISTRATE     Transfer de personalitate Câteva observaţii m-au făcut să abordez problematica transferului de personalitate, cu precădere în latura sa negativă: 1) Constatarea Andrei... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  Recent, în Sala de Marmură a Teatrului ,,Mihai Eminescu” din Botoşani, s-a pus în circuitul public o carte de pionierat în domeniu: ,,Masoneria botoşăneană – scurt istoric”. Autorul, Ioan Rotundu – Dângeanu, pe lângă cartea amintită are şi alte iniţiative culturale. În august 1993 a lansat săptămânalul ,,Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, din... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
(…) La Pădureni, Alecu şi familia sa au rămas peste noapte în casa cumnatului său Toma, doctorul veterinar. De fapt, nu era casa lui. Învăţătorul Andrei Livadaru construise în sat o şcoală mare şi, când a terminat-o, a constatat că nu sunt destui copii în Pădureni ca să o umple. De aceea jumătate din şcoală a ocupat-o doctorul veterinar, iar cealaltă a rămas cu destinaţia... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  Dumitru Lavric: Este o caracteristică generală a speţei umane să se refere la origini, ca loc fundamental care fixează un destin. Ce poate spune azi, Florin Aioniţoaei, despre propriile sale origini? Florin Aioniţoaei: Totdeauna am fost mândru că m-am născut în satul Roşiori din judeţul Botoşani. Nu am ascuns nimic niciodată despre această rădăcină. Totdeauna am spus că mă... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni1 a editat la sfârşitul anului 2008 o medalie dedicată aniversării celor 90 de ani de la MAREA UNIRE DIN 1 DECEMBRIE 1918. Această medalie cât şi celelalte editate în anii anteriori, la întâlnirea românilor din întreaga lume în cadrul ,,Congresului spiritualităţii româneşti”, se constituie adevărate documente în... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  Şoseaua se întindea liberă în soarele amiezii, mărginită de plopi semeţi care se reliefau pe cerul senin, asemenea unor peniţe uriaşe. Circulaţia era, potrivit celor spuse la buletinul de ştiri de dimineaţă, destul de săracă. Uneori, liniştea era spartă de câte un tractor care căra, nu ştia nici tractoristul ce, iar câte o Dacie autohtonă mai plimba aerul de colo‑colo,... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  Hăneştean de la doi ani S-a născut în Botoşani la 17 ianuarie 1906, fiind singurul băiat al familiei Gheorghe şi Maria Tăzlăuanu, originari din Hăneşti. Doi ani mai târziu, tatăl său ocupă funcţia de picher în serviciul de drumuri şi poduri pe zona dintre Prut şi Jijia, iar întreaga familie se mută în Hăneşti în casa părintească a lui Gheorghe Tăzlăuanu. Din acest... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  La sfârşitul lunii martie, la Botoşani, locul în care sălăşluieşte poezia, muzica i s-a alăturat discret pentru a alcătui o Gală a folk-ului, care a reunit pe scena Teatrului ,,Mihai Eminescu”, alături de liceenii pasionaţi de acest gen de muzică, mari artişti, precum: Mircea Baniciu, Vasile Şeicaru, Zoia Alecu, Ovidiu Mihăilescu, Maria Gheorghiu. Acţiunea organizată... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  27. PARABOLA SOMONULUI: Am întâlnit-o formulată de Dumitru Ţepeneag într-un interviu dat lui Farkas Jeno şi publicat în „România literară” nr. 23-24 din 1998: F.J. „-Unde fug personajele?” D.Ţ.: „-Ele fug spre moarte, d-le Farkas. Adică spre locul unde se va încheia romanul.” F.J.: „Şi locul dumneavoastră? Căci autorul se tot pregăteşte să meargă... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  56. Speranţa este considerată una dintre virtuţile creştine (Ileana Vulpescu); 57. Fiţi atenţi, trăim o prostire progresivă (Adrian Păunescu); 58. În România funcţionează o singură lege: Legea gravitaţiei (Ileana Vulpescu); 59. Ne putem înfrâna să păcătuim, dar nu ne putem înfrâna să murim (Leon Wieseltier); 60. A şti pe de rost un lucru înseamnă a ţi-l asuma... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
De pe strapontina 13 voi urmǎri câteva destine în artǎ. Mai mult ca în alte domenii, arta presupune jertfire de sine. Mai mult ca în alte domenii, câţi nu ar vrea sǎ aibǎ gloria Mariei Callas, dar cine s-ar încumeta sǎ aibǎ sfârşitul ei prematur, atât de controversat şi tragic? Sau pe cele ale lui Esenin sau Nichita Stǎnescu? Când asupra unei cariere de notorietate îşi aratǎ colţii,... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  ESEU cu … 13, mereu fatidic                   Cât de alergici pot fi americanii faţǎ de 13, dacǎ se feresc sǎ-şi numeroteze strǎzile, casele, apartamentele cu aceastǎ nenorocoasǎ cifrǎ. Sǎ fie oare din cauzǎ cǎ America a fost descoperitǎ de Cristofor Columb într-o zi de 13 (13.10.1492). Superstiţioşi sau nu, mareea de 13 mǎturǎ ţǎrmurile superstiţiilor... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
Purtătorul de ghinion, 13, „îşi face veacul” în diferite perioade istorice. În anul 113, la Roma, a fost inaugurată Columna lui Traian, ridicată cu aurul din tezaurul dacic, însuşit în urma celor două războaie la care a ţinut să participe însuşi împăratul roman, conştient de miza bogăţiilor de la nord de Dunăre. Ceea ce începuse în Macedonia sub o aură norocoasă, tatăl... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
În percepţia comună, 13 e aducător de ghinion. Puţini îndrăznesc a spune că le-ar purta noroc. Uneori 13 se încăpăţânează a marca un destin, fără a fi, explicit, mesager de rău sau bine. Ca în cazul lui Richard Wagner (identitate sub spectrul a 13 litere): s-a născut la 13.08.1813 (caz mai rar întâlnit, un an terminat în 13, dar numerologic tot 13; 1+8+1+3), an în care se împlineau... 
Articol scris de: / 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  ACADEMICIANUL ALEXANDRU ZUB – ICOANELE DIN SUFLETUL SĂU   Pentru ca pleiada marilor personalităţi ale culturii noastre naţionale, aureolată de numele lui Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga să strălucească şi mai puternic, meleagul botoşănean l-a dăruit ţării şi pe academicianul, de-acuma, Alexandru Zub, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  „BIBLIOTECA VORNICENI”               Am avut privilegiul ca, timp de câteva bune decenii, să cunosc toate localităţile judeţului Botoşani – oraşe, comune, sate componente – păstrând în memorie oameni, locuri, întâmplări; ca impresie generală este aceea că o ierarhizare în funcţie de criterii pragmatice ar fi nepotrivită şi că oamenii se... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  TRIPTIC FOLCLORIC             Dacă acceptăm că primele consemnări ale autorilor antici despre datinile şi obiceiurile populaţiei sedentarizate pe actualul teritoriu naţional fac parte dintr-o incipientă cercetare etno-folclorică, vom concluziona că interesul pentru cultura populară autohtonă este multimilenară. În acest sens, Xenofon consemnează în Anabasis dansurile... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
  CÂNTECUL LEBEDEI de Vasile Fetescu Domnul Vasile Fetescu, botoşănean prin naştere (de la Dorobanţi-Nicşeni) şi adoptat de ,,dulcele târg al Ieşilor”, fost director al Liceului ,,C. Negruzzi” şi al Liceului Pedagogic ,,Vasile Lupu”, de formaţie profesor de Pedagogie, fost elev al renumitei Şcoli Normale ,,Al. Vlahuţă”, din Şendriceni-Dorohoi (1942-1950),... 
/ 14 Apr 2009
Revista Luceafărul
Din Basarabia, „acest cuvânt cu patru de „a”, ca o biserică ce are patru turle” (Ion Ungureanu), primim poezie scrisă de la o foarte tânără poetă: Marina Stanciu. Trimisă tocmai în aceste zile, când încă se mai aplică metode de intimidare şi teroare pentru orice tentativă de exprimare liberă, demonstrează faptul că nimic nu e întâmplător. Poeta e conştientă că... 
/ 11 Mar 2009
Revista Luceafărul
Vârsta: 28 de ani Studii: Universitatea de Studii Agronomice din Iasi Ocupatia actuala: Agent de paza (dupa ce a mai fost sef ferma de pasari si consilier vânzari auto) Domiciliul: Paltinis, judetul Botosani Poezia lui Adrian Petrisor Aflacailor poate fi încadrata unui sistem peratologic pe zona naturii din sine, în sensul teoretizat de Gabriel Liiceanu: „natura din noi... 
/ 11 Mar 2009
Revista Luceafărul
Cantecul femeii desculţe   Stevie uscata plante fara nume faceti-va toate bune de mâncat am ramas deodata singura pe lume fiindca puii mamii toti i-am îngropat Cleveteste satul sparge infinitul lumea e desculta-n sat si în oras a murit barbatul a murit iubitul si se ia de mine noul arendas Ni s-a dat pamântul Tarina pustie legea a fost... 
/ 11 Mar 2009
Revista Luceafărul
Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,... 
/ 11 Mar 2009
Revista Luceafărul
Anul acesta, Editura Agata aniverseaza 15 ani de activitate editoriaala. Pentru unii o zi cu ghinion, pentru noi o zi providentiala, 13 martie 1994, la Botosani, a fost ziua când s-a semnat actul de fondare al editurii. Demersurile pentru intrarea în legalitate au durat pâna în data de 13 mai 1994, când, a avut loc înscrierea ca persoana juridica la Registrul Comertului. Pentru botosaneni,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
La gura hornului, încins cu jarul lăsat de câteva vreascuri, bunicul şi nepotul stau de vorbă şi fac mături. Pe cuptor, la lumina plăpândă a lămpii, mama copilului, toarce fir subţirel din caerul de lână şi gândeşte undeva departe, la o altă lume, ce a fost cândva şi care, nu se mai întoarce. Din când în când, atrasă de vorbele bătrânului, se apleacă peste prichiciul... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Prestigioasa instituţie, Editura Academiei Române, a parcurs 60 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej a organizat o expoziţie aniversară deschisă, marţi, 3 martie a.c. în holul central al Casei Academiei Române din Bucureşti. Aici, sunt expuse cărţi şi reviste, lucrări de referinţă reprezentând cei 60 de ani de activitate al înaltului for ştiinţific şi cultural academic... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
O mare personalitate a plaiurilor botoşănene a fost şi rămâne Grigore Botez. Arhicunoscut în lumea culturală ieşeană, Grigore Botez a fost şi este un deschizător de drumuri în domeniul biblioteconomiei şi nu numai.             Născut în Hăneşti, la 15 septembrie 1910… …chiar în luna şi anul când tatăl său, preotul Dumitru Botez punea piatra de temelie a... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
            28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
            28 februarie 2009. După principiul „doi în unu”, la Hăneşti se consumă „Şezătorile iernii” – ediţia a XIX-a şi „Scriitori pe meleaguri natale” – 2009. Au fost prezenţi scriitorii: Theodor Damian, Ioan Roşca, Vasile Andru, Gellu Dorian, Dumitru Ţiganiuc, Lucian Alecsa, Vlad Scutelnicu, Nicolaie Corlat, Petruţ Pârvescu, Dumitru Necşanu, Constantin... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Cuvinte cheie: Theodor Paleologu, Svetlana Cârstean, Mihai Mălaimare Din motive de Eminescu, domnul Theodor Paleologu, ministrul Culturii, ne-a vizitat capitala judeţului. A trecut uşor, precum o adiere printr-o tufă de liliac, după care s-a dus… şi a dat un interviu ziarului „Adevărul” ( nr. 5679 din 3 februarie 2009). La întrebarea „Ce şi-ar dori, stat laic sau religios?”,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
19. ANALOGIA ALEXANDRU MUŞINA: A fost făcută de Alexandru Muşina la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură”, 8 – 11 iunie 2007, acesta fiind adeptul unei separaţii Est – Vest, mergând până la ruptura valorică: „Vesticii şi esticii sunt ca peştii înotând în două acvarii diferite. Fiecare se uită la celălalt privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
31. Reţine că „legile împotriva convingerilor au la bază lipsa de convingeri” (Karl Marx); 32. Despotismul unui geniu este mai uşor de suportat decât acela al unui idiot (Karl Marx); 33. E bine de ştiut că „nici un om nu combate libertatea, el combate, cel mult, libertatea celorlalţi (Karl Marx); 34. Numai ce vezi poate fi simţit (avocatul lui John Travolta); 35. Orice... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
De când gândurile au început să îţi fie picurate printre neuroni, ştii că eşti doar o apă curgătoare în întunericul profund, bezna fiindu-ţi singurul amic existent. Simţi şi observi în tot şi în toate că apa este tulbure, murdară, dar nu realizezi în profunzime acest lucru, nu vezi, fiindcă bezna îţi îngrădeşte vederea. Dar, de când o crâmpeie de lumină a străpuns... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te  uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici?  Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea  repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca  un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Ce eşti tu când cu ochii tăi străvezii şi egoişti te  uiţi în sfintele cărţi şi citeşti nişte litere mici ce-ţi par mai mult furnici?  Armonia şi semantica literelor luate ca un întreg unitar, ţi se scurge prea  repede printre sinapsele blocate din ţeasta-ţi fragilă şi zâmbeşti anorexic ca  un naiv profesionist la multitudinea de cuvinte ce par a fi înşirate pentru a-ţi ... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Alb. Totul e alb. Alb e cerul, albă e scoarţa terestră. Văzduhul întreg s-a îmbrăcat într-o mantie albă, imaculată. Nourii albi au plâns cu lacrimi de cristal. Lacrimi reci imaculate. Alb vremelnic. Numai tu, roşu, pătezi albul. Dâre roşii, în timp, şi riduri subţiri laşi printre mărgăritarele reci şi albe. Negru, e negru în sufletul tău. E un negru ce înghite totul. Singur,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
 Atât de mult încât mi-aş dori sǎ mǎ fi nǎscut mai       devreme. Sau de-aici încolo.  Atât de mult încât mi-aş dori sǎ nu existe noapte, decât zi. Sau poate numai zile. Cǎlduroase, zgomotoase, aglomerate, încǎrcate.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe somn. Sǎ nu mai fie vise.  Atât de mult încât mi-aş fi dorit sǎ nu existe gânduri. Memorie.... 
Articol scris de: / 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE     Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele   Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon... 

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5