Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Revista LUCEAFĂRUL


ISSN: 2065 – 4200 (ediţia online)
ISSN: ISSN 2067 - 2144 (formatul tipărit)
Formatul tipărit apare, la Botoşani, în fiecare lună. Citeşte mai mult...



LUCEAFĂRUL de seară


ȘTIRE DE INTERES CULTURAL. FONDAREA SOCIETĂȚII CULTURALE SCRIITORI ȘI PUBLICIȘTI BOTOȘĂNENI


ELEMENTE DE DIAGNOZĂ SOCIALĂ. Noi identificări ale lui Marin IFRIM, buzoianul de care avem nevoie și la Botoșani


Răspânditorul ISTORIEI ASCUNSE: Mircea Ioan COSTEA


aipiștii


Arhiva culturală. imagini dintr-un pamflet…


Luceafărul, formatul tipărit, în serie nouă


cârtițelor!… din fertilul lui Eminescu


Întoarcerea, la șfichi. Iazul Loești, locul cu muze eminesciene


Arena Revistelor. Revitalizare, la LUCEAFĂRUL


ZI ANIVERSARĂ – ION N. OPREA


viața, un vis


poem neborfotit de tristan strada. în orașul din sătuc


poem borfotit de tristan strada. atac la baionetă…


Șfichiuitorul, în ianuarie 2017: Pentru salvarea satului și valorilor tradiționale


variabila constantei


Protejat: Scrisoarea Prof. Univ. D-r Constantin Burac


Protejat: Prestigioasa revistă de cultură “Luceafărul” din Botoşani.


Protejat: Luceafărul (Bt) înspre Occident


Şfichiul zilei. Locul de joacă al copiilor din locuinţele sociale din Centrul Istoric al Botoşanilor


Dragos NICULESCU: multumiri revistei de cultura „Luceafarul”


Defige!


Florin T. Roman: mesaj insotitor la editorialul Cu durere şi dragoste despre artistul contemporan


Lucia Olaru Nenati: sub semnul Binelui, Frumosului si Adevarului


Mihai Ştirbu: să vă umpleţi potirul sufletului cu împliniri


Pop Stelu: SĂRBĂTORI PASCALE BINECUVÂNTATE DE LUMINĂ ȘI IUBIRE!


Mai multe articole din Luceafărul de seară →

Articol scris de: / 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Publicat: 10 martie 2009 Autor: Marina – Evelina CRACANĂ Actualizat: 20 ian. 2017 Editor: Ion ISTRATE     Judecăţile profunde sunt cel mai adesea reptile dezbrăcate de piele   Mi s-a cerut într-o zi, la şcoală, să interpretez o afirmaţie pe care am abordat-o într-o manieră destul de severă pentru a-mi da seama într-un final că traiectoria silogistică pe care am urmat-o... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Printre ultimele cuvinte ale tatei, înainte de a se urca în barca lui Caron, au fost acestea: „Dacǎ e sǎ se întâmple, se întâmplǎ!” Este posibil ca o Ursitoare, ataşându-se de subiectul aflat în propria-i monitorizare, sǎ-i şopteascǎ tainic câteva mutǎri viitoare. Nu ca la Nostradamus, cu profeţii la kilogram, ci şi în doze homeopatice, dar suficient pentru ca aceşti beneficiari... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Ce timpuri frumoase trǎim: am prins ultima aliniere a planetelor, succesiunea calendaristicǎ a cifrelor Diavolului (06.06.06) şi, nu de mult, minunea succesivǎ a trei de 7 (07.07.07). De peste 2207 ani, omenirea s-a „minunat” doar de existenţa a 7 minuni ale Lumii, rod al inteligenţei şi muncii creatorilor pǎmânteni: Templul lui Artemis de la Efes (1), Grǎdinile suspendate din Babilon... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
În ziua de 26 februarie 2009 preotul Ioan Canciuc şi-a lansat volumul „Protopopiatul Darabani. Contribuţii monografice asupra aşezărilor, bisericilor şi învăţământului”. Actul cultural, de o deosebită importanţă pentru zona monografismului românesc, s-a consumat la Muzeul „Memorialul Ipoteşti” – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, în aula „Laurenţiu... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
S-a născut pentru că lemnul avea nevoie sa trăiască. Mâinile lui zămislesc minuni, aşa cum Dumnezeu a zămislit-o pe Eva din coasta lui Adam. El şi lemnul sunt o fiinţă. Respiră aerul proaspăt al pădurii şi se bucură de mângâierea blândă a daltei, ale cărei urme crestează adevărate opere de artă. Sunt de nedespărţit. O jumătate de secol. O viaţă sculptată în ulm,... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Nu ştiu alţii cum au făcut-o, însă eu, citind poezia lui Ştefan Agache, am trecut cu greu de ceea ce frecvent numesc ancorarea într-o filozofie dominantă. Versurile sale trădează un cunoscător al tuturor construcţiilor filozofice despre CURGERE, regăsindu-se cel mai bine în Plotin, Numenios şi Blaga. Pentru lămurire l-am ales pe Andrei Cornea, prefaţatorul ediţiei Plotin: „Lectura... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Precum Roland Barthes care afirma că a pătruns în cultura japoneză prin intermediul semnelor date de ritualul ceaiului, gara din Tokio sau Teatrul No, Dumitru Lavric pătrunde cu „Hybernia Magica” (Editura Agata, Botoşani, 2007, 291 p.) în ţinutul Botoşanilor şi al Dorohoiului analizând simbolistica sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
După ce au stricat casa părintească din Pădureni, el şi fratele său Costache, Alecu Stigleţ, s-a mai întâlnit de trei ori cu tatăl său mort. Aşa spuneau oamenii. Sau, cel puţin, aşa povestea Nicolae Păun, deşi el unul nu cunoştea motivele pentru care Alecu l-a căutat pe Ion Stigleţ. Împrejurările care au înconjurat aceste întâlniri, aşa cum o bucată de aur înconjură... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
O informaţie succintă despre debutul editorial al autorului reţine Iordan Datcu în Dicţionarul etnologilor români: ,,Dumitru Lavric, născut la 18 septembrie 1943, Scobinţi, judeţul Iaşi. Studii universitare de filologie la Iaşi (1961-1966). Profesor de limba şi literatura română. Publică Folclor din judeţul Botoşani. Teatrul popular (1976, 181 p.) şi Folclor din judeţul Botoşani.... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Cel ce ştie dragostea. Şi în opera humuleşteanului, şi în poezia eminesciană, „cel ce ştie dragostea” este bărbatul. În satul cu „flăcăi voinici şi fete mândre”, previziunile tatălui se adeveresc întocmai: lui Nică începe „a-i mirosi a catrinţă” şi a-l „scormoli” la inimă, încă de pe când, la scăldat fiind, „mă uitam pe furiş cum se joacă apa cu picioruşele... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Casa ,,Petrache Cristea” Sediul Consiliului Judeţean, unde a lucrat Mihai Eminescu în calitate de „secretariu”, pe 7 noiembrie 1864, se află în casa lui Petrache Cristea, casă care avea trei nivele şi care era cea mai importantă clădire din oraş. Acelaşi Ştefan Emilian a desenat şi această clădire care la primul etaj avea amenajată şi o sală de spectacole, numită „Teatrul... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
În literatura de specialitate, alături de termenul de „topos poetic”, sunt utilizate şi alte structuri semantice care desemnează, referitor la creaţia eminesciană, acest concept: „sistem de simboluri” (în care sensibilitatea eminesciană descoperă cele mai fine „irizări de culori” şi „melodii ascunse” ale unui peisaj întotdeauna „asociat cu un sentiment al sublimului”,... 
Articol scris de: / 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
  „Cred că actuala criză a omenirii nu îşi are sorgintea în falimentul unei bănci americane, ci într-o prealabilă criză morală pe care nu a vrut nimeni să o ia în seamă!” – Ce amintiri păstraţi din anii copilăriei? Dar din anii de şcoală? – Sigur, e de întrebat de ce un cititor al acestor rânduri ar fi interesat tocmai de copilăria mea? Mai ales că anii... 
/ 10 Mar 2009
Revista Luceafărul
Intervalul februarie – martie a început de un timp să abandoneze mirajul zăpezilor şi să ne poarte mai mult cu gândul spre EA, femeia. Abia ieşiţi din spiritul Anului Nou, obosiţi de „libertatea lunii decembrie”, aerul se încarcă în toată infinitatea sa de mirosuri fine de parfum feminin, contribuind la revigorarea altor tipuri de interese bărbăteşti. Abandonând preocupările... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Ioana Miron Nume:MironPrenume: IoanaVârsta: 19 aniLiceu: Liceul de arta “Stefan Luchian”Oras: BotosaniJudet: Botosani     Se spune adesea ca matematica si muzica se deprind învatând regulile si abia apoi devii creativ. Venind de la Liceul de Arta „Stefan Luchian”, Ioana Miron (19 ani) trebuie s-o fi învatat  ceva reguli. Nu stim carei arte i s-a dedicat în liceu însa, din poeziile... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 În marginea de sat, cu faţă înspre miază-zi, cu streşina pleoştită şi trasă mult peste cei doi ochi mărunţi şi somnoroşi, căsuţa lui moş Gheorghe Prisăcariu, stă tristă şi obosită sub acoperişul bătrân. Zăpada şi ploile şi-au făcut loc adânc în paele putrede, în cari numai vrăbiile mai găsesc adăpost. Uşa crăpată, strâmbă, încadrată de doi obraji boţiţi... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 La lumina lunii din reflexia oglinzii realizezi că vrei ceva, simţi nevoia urgentă de ceva, nu ştii ce, dar vrei. Zile întregi, săptămâni ai ştiut că e ceva, dar acum o droaie de molecule încep să-ţi iasă pe suprafaţă, membrele superioare-ţi tremură. Literele carbonizate se scurg făr-de sens pe hârtia gălbejită, iar în firavele tale degete, înroşita sapă îţi pare... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 Creaţia corală a cappella a compozitorului botoşănean Gheorghe Cojocaru cuprinde piese de factură lirică. Deşi sunt amprentate de gândirea polifonică a compozitorului, lucrările sale reunesc tehnici de scriitură diferită, fapt observabil în creaţiile compozitorilor din secolul XX. „(…) Pentru mine muzica rămâne o artă a emoţiei (…)” (Dirijorul francez Serge Baudo,... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 Speak, Memory! – aşa ar trebui să încep, precum entomologul care, descoperind nimfeta, s-a metamorfozat în romancier pentru a o putea descrie, să-mi amintesc bine, precum Humuleşteanul, să las memoria timpului să vorbească, precum Hudeşteanul, să înfăţişez de pe la noi ce-a fost odată, precum sorbonardul născut la Tudora, să plec A la recerche du temps perdu în speranţa... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 Pentru cititorii avizaţi, volumul “Tezaurul toponimic al comunei Vorniceni” (Ed.Agata, Botoşani, 2008, 163 p.), autor principal Teodor Epure, este preţios, cu atât mai mult cu cât astfel de cărţi din domeniul toponimiei satelor Moldovei de Nord sunt puţine. Zona rurală cu bogate tradiţii culturale, Vorniceni (5.000 de locuitori) are statut de comună (botoşăneană), incluzând... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Profesorul Constantin Cojocariu este autorul a trei cărţi valoroase, păşind astfel pe urmele pasionatului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor, regretatul învăţător Ştefan Ciubotaru din Suliţa (jud. Botoşani). A scrie monografii, lucrări ştiinţifice, este o muncă cu totul deosebită, uneori de-a dreptul sisifică. Acest lucru înseamnă un efort intelectual, fizic şi financiar... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Uimirea din dimineaţa prelungă cînd, pe neaşteptate, te surprinde capodopera finală a strădaniei de o viaţă: apusul astrului de deasupra casei tale. Iisus de-aş fi, nu te-aş chema la mine. Nu ştiu ca mîntuirea să fie fapta bună pe măsura oricui. Nu mi-i uşor a crede că autorul unei poezii e omul ce va muri curînd, nu mi-i uşor a crede că cel care a scris-o e încă în... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Scriam la aniversarea a 70 de ani ai lui Grigore Vieru că atingerea acelei vârste mi-a părut a fi un miracol căci el părea mereu a fi fragil şi uşor de doborât de atâtea viituri câte au năvălit peste destinul său neasemeni. Acest destin l-a hărăzit să fie poeta vates, cum spuneau cei vechi, adică poetul luptător cel mai reprezentativ al momentului istoric de trezire a Basarabiei din... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
S-a născut la 9 noiembrie 1943, la Vorniceni, Judeţul Botoşani într-o familie de ţărani, fiind fiul lui Vasile şi al Adelei Maxim. După terminarea cursurilor şcolare elementare, în satul său natal, a urmat cursurile liceale la prestigiosul Liceu-internat „C. Negruzzi” din Iaşi. În 1961 a început studiile universitare la Iaşi, în domeniul istoriei, fiind atras de istoria veche.... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
 Anul acesta, cum de altfel în fiecare an, cu prilejul zilei de 15 ianuarie, Institutul Cutural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul a organizat omagierea poetului Mihai Eminescu, pentru diaspora românească din Istanbul, cât şi pentru publicul turc, în colaborare cu Parohia românească locală, în parteneriat cu universităţi şi instituţii culturale turceşti. Evenimentul a avut loc... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Într-una din scrierile sale, magul de la Păltiniş aşeza diferitele perioade ale culturii şi civilizaţiei europene sub semnul cuvintelor: Bizanţul şi Evul Mediu ar sta sub semnul substantivului, al substanţei, Renaşterea ar semnala prin umanitatea pestriţă a festivităţii şi carnavalului „anarhia adjectivelor”, barocul ar fi epoca adverbului ce ar sugera un timp al excesului şi... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
Manifestarea cu rezonanţă naţională cunoscută sub numele de Zilele „Mihai Eminescu” a ajuns la a 40-a ediţie. Printre personalităţile prezente s-au remarcat Theodor Paleologu, ministrul Culturii, Varujan Vozganian, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Mircea Dinescu, Cassian Maria Spiridon, George Vulturescu, Daniel Corbu, Adrian Alui Gheorghe şi Claudiu Comartin. Laureatul... 
/ 11 Feb 2009
Revista Luceafărul
  ÎN ANII DE ŞCOALĂ ISTORIA A FOST MATERIA MEA PREFERATĂ, SINGURUL OBIECT PENTRU CARE NU TREBUIA SA FAC NICI UN EFORT SĂ ÎNVĂŢ P.U: Vă rog, pentru cititorii revistei noastre, un scurt curriculum vitae. Gh. M: M-am născut la 11 octombrie 1949 în satul Nucşoara de Jos al comunei Râncezi (azi Poşeşti) din judeţul Prahova, localitate cunoscută pentru pitorescul ei dar şi pentru faptul... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
LEON ŞIMANSCHI-marele boem- Cred că numai Dumnezeu mi-a oferit şansa ca în ultimii ani ai vieţii lui Leon Şimanschi să pot purta numerose şi interesante discuţii cu acest mare istoric pe diferite teme. Dându-mi seama de personalitatea cercetătorului şi de sensibilitatea omului Şimanschi, l-am rugat să-mi facă un curriculum vitae pentru arhiva personală. Răspunsul primit a fost: “Dacă... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe);... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
16. Ţine minte că în orice labirint al adevărului, important e traseul (Liviu Dănceanu); 17. Nu eşua în gestionarea nefavorabilă a oricărui semn primit (Răzvan Pricop); 18. Dacă vrei să fii om, simte-te inferior! (Gheorghe Crăciun); 19. Să nu uităm că tradiţiile de corupţie, nepotism şi nepăsare de la noi sunt mult mai vechi decât epoca urâtă a comunismului (Dan Alexe);... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
„De unde şi cu ce să începi?” devine astfel o întrebare din ce în ce mai dificilă pentru cititorul modern al cărui orizont cultural este, se pare, tot mai departe de idealul renascentist al unei cunoaşteri cât mai vaste. Explozia informaţională ce defineşte lumea contemporană nu permite decât explorarea unei „înguste fâşii de cultură”, al unui mic segment din universul... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
 9. SOFISMUL LUI ANTOINE COMPAGNON: „Antimodernii sunt mai moderni decât modernii pentru că se opun artei moderne, căreia modernii nu i se opun, ştiut fiind că a fi modern înseamnă să te opui” (după Livius Ciocârlie); 10. UMBRELA BULGĂREASCĂ: Serviciile secrete bulgăreşti ucideau disidenţii folosind o umbrelă la capătul căreia se afla o pastilă cu ricină, o... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
Recenta carte a domnului Mircea Oprea mi-a produs o reală bucurie. Deşi pe manşeta ataşată copertei autorul ţine să precizeze că „… mă mir în perplexitate, în extaz, de când mă ştiu şi, mărturisesc, calitatea ce mi-o preţuiesc în ascuns e tocmai cea care mă desparte de alţii”, e de apreciat transferul actului de a se mira către sine. Şi aceasta fără să apeleze, cum... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
Că nu e om, îmi spunea cu mult timp în urmă bunul prieten Mircea Lazăr, să nu fi încercat să găsească mesajul ascuns al gestului lui Păcală de a „trage uşa după el” şi, luând-o în spate, să plece cu ea. Dimpotrivă, i-am spus eu, în afară de el, care descoperea o adevărată metaforă, ceilalţi luau situaţia ca una hilară, tocmai bună de stimulat râsul şi, eventual, de... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
Ce este o evocare? Nimic altceva decât, prin apelarea la mijloacele cele mai la îndemână, să aduci în conştiinţe imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult. Însă cu „Evocările” lui Mihai Matei (Ed. Quadrat, Botoşani, 2008, 180 p.) se întâmplă ceva în plus, ceva în genul celor spuse de Gabriel Liiceanu în „Declaraţia de iubire”: „…fiecare om îşi alcătuieşte... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat... 
/ 30 Ian 2009
Revista Luceafărul
În „Tribuna învăţământului” nr. 933 (21-27 ianuarie 2008), Alexandru Mironov, în articolul „Pericol! La orizont barbarii…”, pune în discuţie problematica din ce în ce mai reală a invaziei obscurantismului. Cu câţiva ani în urmă, participând la Buşteni la o dezbatere moderată chiar de Alexandru Mironov, am pus exact această problemă. Atunci Alexandru Mironov a evitat... 
Articol scris de: / 27 Ian 2009
Revista Luceafărul
TRADIŢIILE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Autor, Doina Ivaniciuc – Gr.Şc.Ind.Uşoară Botoşani Moldova de pe ambele maluri ale Prutului este o regiune cu o bogată istorie, populată, preponderent, de români, cât şi de multe minorităţi naţionale: ţigani, ucraineni, lipoveni, găgăuzi, ruşi, evrei, nemţi, cehi, polonezi etc. în acelaşi timp, aici s-au păstrat multe tradiţii multiseculare.... 
/ 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
În gară nu era decât un singur tren. Şi ăla de marfă. Pe sub osiile maronii, nişte guguştiuci se chinuiau să adune grăunţele scurse din vagoanele, la fel de maronii. Gara era maronie, la fel indicatoarele ceasului atârnat de un lanţ maroniu, care în loc de 10 arăta 11. Pe spaţiul de aşteptare din apropierea şinelor stăteau părăsite, dar totuşi aliniate, cinci bănci verzi... 
Articol scris de: / 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
„Noaptea-i pe sfîrşite, apropiatu-s-a ziua. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm în armura luminii.” Apostolul Pavel   Tot ce există are un sens iar întîmplarea este o necesitate încă neexplicată; încerc că aplic acest principiu şi în cazul analizei sărbătorii, pe care o desfăşor în continuare pe două coordonate: morfologia (interpretarea... 
/ 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
Viaţa… fiecare o vede cum vrea, Dar inima priveşte mereu înapoi Stârnind o furtună de durere şi ploi. Doar privirea mai crede-ntr-o stea!   Viaţa… un lucru ciudat… Zâmbind şi plângând în tăcere, Sădind un vis plin de plăcere, Căzând ne-ncetat în păcat!   Viaţa… ceva minunat! Cu iluzii, regrete, plăceri indiscrete, Cu lucruri…... 
/ 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
Dintr-o perspectivă filozofică, Alexandra Agarafinei se găseşte în acea zonă de construit destinul pe care Gabriel Liiceanu o plasa la intersecţia dintre entropie (ce ai vrut tu să faci din viaţa ta) şi plenitudinea divinităţii (ce a vrut să facă Dumnezeu din tine), sau acea zonă pe care Blaise Pascal o identifica la intersecţia dintre demon şi înger, pe care Bujor Nedelcovici o... 
/ 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
După debutul la 8 ani, o vârstă încă fragedă, când mulţi copii se mai joacă şi visează, Mihai Popa şi-a găsit un refugiu în cuvinte, mai bine spus, în a dicta gândurile mamei sale. De la debut, în anul 1997, cu cărţulia „Copilărie, rămâi cu mine…”, Mihai Popa a dovedit că a pornit pe un drum lung, anevoios, dar plin de speranţe. A urmat „Pădurea narativă”... 
/ 11 Ian 2009
Revista Luceafărul
Cartea, scriitorul, cititorul, biblioteca, importanţa lecturii – acestea sunt doar câteva teme care pot fi tratate în cadrul concursului naţional „Să ne aminTIM gustul lecturii!”, organizat de Editura TIM din Reşiţa, cu sprijinul altor instituţii. Directorul Editurii TIM este cunoscutul scriitor şi critic literar Gheorghe Jurma, din Reşiţa. Prima ediţie a avut loc în... 
Articol scris de: / 5 Ian 2009
Ianuarie în coloane de aer pur
Republicare din Nr. 1 al Revistei Luceafărul, 5 ian. 2009. Autor: Georgică MANOLE, redactor şef. http://luceafarul.net/revista/index.html Ianuarie în coloane de aer pur Ne aflăm în luna  Ianuarie (2009, n.r.) când văzduhul se concentrează în coloane de aer pur pentru a susţine spiritul eminescian. Nici nu se putea timp mai nimerit în care să se ivească o revistă care să se cheme „... 
/ 5 Ian 2009
Revista Luceafărul
Stabilit definitiv la Hăneşti cu traiul, Georgică Manole îşi caută locul în peisajul literar botoşănean. Sacrificându-şi o parte a timpului pentru propăşirea comunei, mai drămuieşte şi pentru reflecţia poetică. Anticul Tacitus scria că „ Poezia şi versurile… nu aduc nici o demnitate celor care o practică şi nu le înmulţesc venitul, dimpotrivă le aduce o scurtă plăcere,... 
/ 4 Ian 2009
Revista Luceafărul
Eminescu în viziunea botoşăneanului Gheorghe Cojocaru   Actul creator, în esenţă, presupune originalitate. „A  crea” necesită imaginaţie, intuiţie, fiind „pecetea” personală clar introdusă în compoziţie. Şi „poate că arta n-ar avea nici un sens dacă n-ar duce la această stare de intuiţii şi de chintesenţe”1. Gheorghe Cojocaru2 a fost încurajat... 

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5