Protejază-mi visele naive

Toamnă dulce şi aurie,

Visele prin care te văd atât de bună

În această clipă târzie.

Prinde-mi în suflet un dor, de linişte scăldat,

Ce-şi caută un adăpost umil

Şi pentru a trăi în visul cel mai scump

Prinde-mi auzul în murmur de copil.

Clipele calme ce nu se mai întorc

Şi nu le voi mai simţi niciodată

Aranjază-mi-le în suflet duios,

Tu, vreme îngândurată…

Pentru zilele goale ale lumii

Opreşte frunza-n culoarea ei de-acum

Prin care zefirul trece în şoapte

Rămânând în al mirării parfum.

Milostiveşte-te şi lasă timpul

Să vâslească cu aripi de ceară,

Zeul-soare să-şi filtreze razele moi

Prin aerul ce mă-nconjoară..