Revista Luceafărul
  • Caută pe sit


Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024

Scriitori și publiciști botoșăneni. GHEORGHE MACARIE

macarieFoto și text preluate integral din volumul ,,Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic”, autor: Silvia Lazarovici, Editura Agata, Botoșani, 2013 (www.agata.ro)

MACARIE, GHEORGHE

n. 25 apr. 1940, com. Sadova, Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava

Filolog, critic şi istoric de artă, prof. universitar. Studii secundare la Liceul „Grigore Ghica Voievod” din Dorohoi (abs. 1957), Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, Universitatea „AL.I. Cuza” din Iaşi (1957-1962); doctor în filologie (1976). Profesor la Liceul „Laţcu Vodă” din Siret (1962-1963), asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Iaşi (1963-1968), asistent la Universitatea „AL.I. Cuza” (1968-1977), lector (1977-1990), conferenţiar, prof. univ. dr. la Facultatea de Litere; profesor la Facultatea de Teologie (curs de Istoria artei creştine), la Academia de Artă „George Enescu” (curs de Istoria Artei româneşti şi Estetica). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1990), al Societăţii „Arta română” şi al Societăţii de Studii Istorice şi Filologice, preşedinte al Societăţii ACREMIS (din 1993).

Debut în Iaşul literar (1965); colaborări cu studii, cercetări, cronici plastice la: Acta Iassyensia Comparationes, Acta Moldaviae Septentrionalis, Analele ştiinţifice ale Universităţii „AL.I. Cuza”, Anuar de lingvistică şi istorie literară, Arta, Arta Plastică, Ateneu, Columna (red.), Convorbiri literare, Cronica, Flacăra Iaşului, Hierasus, Limbă şi literatură, Opinia, Steaua, Studii eminescologice, Studii şi cercetări de Istoria Artei, Teologie şi viaţă, Lumină Lină (New York), Romanian Civilization ş.a.

A folosit uneori pseudonimul George Perfir.

Figurează în vol. colective: M. Steriade – Scrisori către I.Merascu şi Florin Steriade (Bucureşti: Litera, 1984), Siretul – vatră de istorie şi cultură românească (Iaşi: Omnia, 1994), Cimitirul „Eternitatea” (Iaşi: Cronica, 1995; Iaşi: Alfa, 2008), Aportul minorităţilor naţionale la patrimoniul cultural românesc (Bucureşti, 2000), Minorităţile naţionale din România – dovezi istorice privind aşezarea şi evoluţia (Bucureşti: Editura Kham, 2001), Seminario internazionale e interdisciplinare „Giordano Bruno”, 2002 (Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române, 2002), Gabriela Lazăr Moga – Tapiserie românească (Iaşi: Institutul European, 2005), Românii din afara graniţelor ţării (Iaşi-Chişinău: Demiurg, 2006).

OPERA: Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea (Bucureşti: Minerva, 1978), Geografie literară – Orizonturi spirituale în proza românească (Bucureşti: Albatros, 1980), Dimitrie Hârlescu (Bucureşti: Meridiane, 1986), Mănăstirea Horaiţa (monografie; Iaşi: Trinitas, 1997, în colab.), Între literatură şi arte plastice (Iaşi: Trinitas, 1998), Interferenţe spirituale italo-române (ed. bilingvă; Iaşi: Universitas XXI, 2002), Ansamblul mitropolitan Iaşi (Iaşi: Pim, 2004), Barocul – artă şi mentalitate în Moldova epocii lui Vasile Lupu, vol. 1 (Iaşi: Cronica, 2005), Trăire şi reprezentare: Barocul în artele vizuale ale Moldovei secolului al XVII-lea (Iaşi: Tehnopress, 2008); ed. îngrijite (în colab.): D.Furtună – Izvodiri din bătrâni (Bucureşti, 1973), D.Furtună – Cuvinte şi mărturii despre Ion Creangă (Iaşi, 1990; 2002); antolog., pref.: L-au cunoscut pe Dumitru Furtună (Botoşani, 1996), T.Crudu – De pe la noi ce-a fost odată (I), Cum s-a măritat Măriuca Măndiţei (II) (Botoşani, 1997), N. Sutu – Amintiri de călătorie: 1839-1847 (Iaşi, 2001).

REFERINŢE:

SATCO, E. Dicţionar de literatură română: Bucovina. – Suceava: Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, 1993; SATCO,E. Enciclopedia Bucovinei, vol. 2. – Iaşi: Princeps Edit, 2004; MANDACHI,D. Personalităţi dorohoiene. – Botoşani: Agata, 2007; BUSUIOC,N. Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani: dicţionar. – Ed. a 3-a, rev. şi ad. – Iaşi: Vasiliana’98, 2009; MANDACHI,D. Dicţionarul personalităţilor dorohoiene. – Botoşani: Quadrat, 2012.

*

VOLOVICI,L. „Sentimentul naturii în proza românească…”, Cronica, nr. 38, 1978; ZAMFIR,M. „Sentimentul naturii în proza românească”, Limbă şi literatură, vol IV, 1978; BASCOIU,N. Gh. Macarie: „Geografie literară”, Ocrotirea naturii mediului înconjurător, nr. 1, 1981; ILIESCU,C.D. Hârlescu, Săptămâna, nr. 25, 1986; *** Tiberiu Crudu: „De pe la noi ce-a fost odată”, Hyperion-caiete botoşănene, nr. 4, 1997; OLARU-NENATI,L. „De pe la noi ce-a fost odată”, Gazeta Vega, nr. 87, 1997; BĂDĂRĂU,G. Între literatură şi arte plastice, Convorbiri literare, nr. 10, 1999; FAIFER,F. Un peregrinaj desfătător, Cronica, nr. 2, 2002; NAVARI,G. Cărţi finanţate de Comunitatea italiană din România, Cronica, nr. 11, 2002; NAVARI,G. Repere dintr-un dialog cultural italo-român, Columna, nr. 10, 2002; VĂLEANU,M. Între album şi monografie, Cronica, nr. 3, 2005; MANTA,M. Barocul, Ateneu, nr. 5, 2006; SUHAR,L. Un posibil baroc românesc al artelor vizuale, Cronica, nr. 6, 2006; DRĂGOI,L. Pledoarie pentru un baroc românesc, Revista română, nr. 1, 2007; MANTA,M. Barocul în Moldova, Ateneu, nr. 11-12, 2008; MOCANU,T. Între trăire şi reprezentare…, Cronica, nr. 2, 2009; SUHAR,L. Un simbol al barocului autohton: Trei Ierarhi, Revista română, nr. 1, 2009; TRUICĂ,I. Originalitatea barocului în Moldova, Convorbiri literare, nr. 8, 2010.



Abonare la articole via email

Introduceți adresa de email pentru a primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Alătură-te celorlalți 2.661 de abonați.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania