Primit pentru publicare: 26 ian.2015.
Autor: Ion Istrate.
Publicat: 26 ian.2015.

Șfichiul zilei

Citind Teona, inducție: trosnește jugul

Citind poemul Teonei , SOARTA ROMÂNEASCĂ, am simțit o învolburare în sistemul sangvin dar și, ca o premoniție, o  pârâială a unor închieturi, nu cele vecine sau inundate  de rețeau de sânge, ci cele ale jugului de care ne avertizeză mesajul poemului. Zuguduitoare și tulburătoare perspectivă!
Și, ca să biciuim, pentru că de această dată  șfichiul  n-are eficiență, să zâmbim, sperând la mai bine, după ce voi relata două întâmplări: una, dinainte de decembrie 1989 și o alta, din decembrie 2014.

1989, Vorniceni
Vara, caldura mare! Eram în preajma unui bufet sătesc, foarte aprope de primărie, unde îmi atragea atenția un scandal destul de serios. Ce se întîmplase?… un omuleț, pe nume Gh. C. (Dumnezeu să-l ierte! … căci e Sus), trecea cu o trăsurică, la care avea înhămat un măgar. Leagă animalul de gărduțul din apropiere și intră în bufet, un fel de iarmaroc super  aglomerat, numai și numai cu oficiațități locale și venite de mai sus, pe linie de partid și de stat. Se servea bere. Multă bere! Gh.C. face semn bufetarului să-i dea o bere. Acesta îi răspunde tot printr-un semn (că nu poate), îndreptându-și privirea spre voioasa asistență. Zgomotoasa adunare, pentru bere, observă pe necăjitul țăran, care, dealtfel, era cunoscut în sat de atitudinile persiflante  la adresa anumitor persoanalități locale si, văzându-l istovit de muncă și necazuri și, pedeasupra, refuzat a fi servit de gestionarul bufetului, au considerat (ștabii) că e momentul să se răzbune, atacându-l pe țăran cu tot felul de bășcălii. Ciobanul (așa era numele său), văzându-se încolțit, se înfierbântă,  dar afișă un calm conciliant, resemnat mai degrabă cu bătaia de joc. Nu era prima dată când cei tari și mari îl snopeau. Gh.C. iese din bufet cu privirea în pământ de mâhnie, dezleagă măgarul și-l trage de căpăstru în bufet. Au început urletele cu amenințări și, bineînțeles, hohote de râs! Începe dialogul:  Nesimțitule, scoate măgarul de aici! … pleacă!… mergi acasă că vei găsi țudula cu amendă!… ;/, la care Gh.C., cu calmul și zâmbetul ce-l caracteriza, le zice: Păi, cum vine asta?… bre oameni buni, toți măgarii stau în bufet și beau bere și al meu să stea la gard?!…
Ce s-a mai întâmplat?… nu mai știu, dar știu că a doua zi Gh. C., bun prieten cu tatăl meu, împreună au dres-o de alta, mai tare ca cea din bufet, pe care, sigur, o veți citi, pentru că o știe tot satul! Era, cât pe ce, să trosnească  jugul! Așa ca-n `49, când se vroia un GAC!

2014, Botoșani
În ajun de Crăciun, dau un telefon unui prieten dintr-un sat de-al nostru, pentru a-l felicita de sărbători. După schimbul amical și întărtat de urări, îmi zice: … ce faci nu vii la noi de Anul Nou să facem un plug cu boi? (obicei vechi, o tradiție frumoasă, ce încă se mai păstrează prin părțile noastre). Ce să-i spun prietenului meu?… că nu pot să merg, pentru ca sunt prins în multe treburi!… Nu aveam cum, nu m-ar fi crezut, dar îmi vine repede ideea și-i zic: nu prea sunt condiții, e în grabă! … asta nu-i o treabă ce se înjgheabă, ci se face așezat și ordonat… și mai adaug: … și mai știi ceva, nu avem boi!… (sugerîndu-i, așa, că au  dispărut gospodăriile adevărate din sat). Dar primesc o replică, la care, sincer, nu mă așteptam: cum nu avem boi?… primăria e plină de boi!…

Și zice Teona: […]/ Trecutul nostru tot va fi ascuns sub plug –/ Vom fi în lumea mare doar buni de pus la jug –/[…].
Și zic și eu, și fără bici, și fără șfichi, jugul nostru tot va trosni, fie el și din stejar!

Note bibliografice:
1. Teona SCOPOS: SOARTA ROMANEASCĂ, Rev. Luceafărul (www.luceafarul.net), 26 ian.2015, Botoșani; http://www.luceafarul.net/teona-cu-sufletul-si-gandul-la-soarta-romaneasca
2.Ion ISTRATE: PLUGUL CU BOI, TRADIȚIE APROAPE UTITATĂ, Rev. Vorniceneanul, 26 dec.2009, Vorniceni; http://vorniceneanul.ro/plugul-cu-boi-tradi%c8%9bie-aproape-uitata