Primit pentru a fi publicat de la autor, Elena Spiridon, 12 aug.2014.
Editor: Ion Istrate, 12 aug.2014.

Jar

Știi, aseară, luna
a vrut și ea să strălucească
precum soarele la amiază
și, din lipsă de  combustibil,
s-a priponit în mijlocul cerului,
curat ca lacrima văduvei,
îmbrăcată în rochie, pată plată,
să sară în ochii mei,
așa ca ochii tăi,
când mă privesc
de departe.

 M-am certat cu ea,
că îmi tot povestea de tine
și am uitat că mi-am pus porumb la copt
în jarul focului din grădina mamei;
am rămas doar cu mirosul
și mi-am dat seama că
numai tu miroși așa
vrând să te coci
în carnea mea!