EPISTOLARUL ROMÂNESC 10. ,,O petală de garoafă galbenă’’ Autor, Dumtiru LAVRIC Ciprian Porumbescu este unul din puţinii epistolieri români care îşi declară deschis disponibilitatea şi plăcerea de a practica această modalitate de comunicare, stabilind şi baza psihologică ce o face necesară. ,,Făcând abstracţie că eu scriu cu plăcere scrisori – i se mărturisea în 1881 pictorului Epaminonda Bucevschi – şi că scriu mai cu plăcere decît vorbesc, mai intervine pe lângă aceasta şi o anumită nevoie să-mi descarc sufletul faţă de acela pe care nu l-am văzut de multă... 

Vestiţi lăutari din Moldova (III) Autor, Dumitru Lavric Într-un articol din anul 1868, Alecu Russo creiona portretul-simbol al lăutarului moldovean capabil să redea prin inegalabila sa artă chintesenţa sufletului naţional: „Iată un om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută şi se pune a cânta. Mulţimea de oameni se îndeasă împrejuru-i şi-l asculă cu dragoste căci el zice balade strămoşeşti. Ochii mi se deschid: o naţionalitate întreagă se dezvăleşte în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele... 

EPISTOLARUL ROMÂNESC I. Domni, domniţe, boieri…  Autor, Dumitru Lavric Intitularea capitolului urmează sugestia titlurilor celor două volume publicate de N. Iorga în 1925 şi, respectiv, 1932 în care savantul istoric reuneşte scrisori de boieri, de domni, de femei redactate din zorii celui de al XVI-lea veac până către sfârşitul celui de al XIX-lea, texte epistolare reprezentative pentru evul mediu românesc când corespondenţa era iniţial în limba latină sau slavonă iar mai târziu, preponderent în română. În foarte multe cazuri, expeditorii nu sunt şi redactorii textelor,... 

Vestiţi lăutari din Moldova (II) Autor, Dumitru Lavric Aşadar, la mijlocul secolului al XIX-lea tarafurile erau pe deplin consolidate iar arta interpretativă a marilor lăutari atinsese apogeul, apariţia acestora ca profesionişti ai muzicii populare fiind legată de aşezarea în spaţiul românesc a ţiganilor, consemnaţi mai întâi în Ardeal puţin înainte de 1400 şi apoi în Ţările Române unde numărul lor creşte simţitor sub Ştefan cel Mare în Moldova şi Vlad Ţepeş în Muntenia, aceşti gens du voyage fiind de regulă robi pe moşiile mănăstireşti şi boiereşti. Consideraţi... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare 3. Departe sunt de tine…   Perioada care urmează plecării lui Eminescu din Iaşul marilor iubiri este una în care relaţiile dintre cei doi îndrăgostiţi alternează între incandescenţa pasiunii superlative şi frigul glacial al iubirii cu semnul minus, alăturând iubirea şi ura, dăruirea şi gelozia – ceea ce transformă nu de puţine ori dialogul sentimentelor într-un sumbru monolog desfăşurat în pustiu. În august 1879, epistolierul Eminescu semnează Gajus – ca referinţă la nuvela dedicată Veronicăi,... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…    Timpul cât Eminescu a locuit la Iaşi (august 1874-octombrie 1877) se încadrează în ceea ce unii critici literari au numit perioada veroniană. „Am venit la Iaşi – mărturiseşte Poetul într-o scrisoare – împins de dorinţa de a cunoaşte vechea capitală a Moldovei şi pentru tine. (…) Numai tu, dulcea mea amică, ai fost muza ispititoare.”. În perioada berlineză, iubirea se cristalizase şi devenise o tortură, Veronica fiind proiectată ca... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  1. Viena, 1872, primăvara… Când te-am văzut, Verena…  „Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari negre: o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. (…) Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle XI. DRAGOSTE ŞI POEZIE Punerea în relaţie dialogală a poeziei celor doi mari îndrăgostiţi, studierea motivelor literare comune, corelarea informaţiilor din epistolar cu etapele creaţiei eminesciene vor constitui obiective ale unui viitor studiu intitulat chiar Dragoste şi poezie spre care se deschid însăşi consideraţiile ce urmează şi care vor oferi o succintă sinteză a simbiozei pe care o relizează corespondenţa şi opera, simbioză edificată pe o primă constatare fundamentală menită a modifica raportul la care... 

Gheorghe Median – un Hermes modest În Olimpul antichităţii greceşti, Hermes era mesagerul zeilor, un mesager plin de iniţiativă însă, procedînd la rectificarea mesajelor pînă la a le distorsiona conţinutul; comunicările transmise de orgoliosul mesager derutau şi manipulau atît pe expeditori cît şi pe destinatari fiind h(ermetice), incifrate, criptice, sibilinice, phytiatice; pe această bază s-au format mai tîrziu noţiunile hermeneutică, ermetism, poezie ermetică. Mai era harnicul mesager cu aripi la picioare protectorul hoţilor şi tîlharilor care i se închinau cu evlavie... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle X. SUB FALDURILE MITULUI Autor, Dumitru Lavric Umbrele arhetipale ale miturilor călăuzesc viaţa muritorilor şi le modelează sentimentele prin veşnica reîntoarcere la acel illo tempore matriceal – dar de această subtilă influenţă nu sunt conştiente decât marile spirite care îşi caută identitatea sub faldurile acestora – dând curs unei încercări supreme de a atinge perfecţiunea ca năzuinţă eternă dată fiinţei încă de la geneza lumilor, aceea că în fiecare om o lume îşi face încercarea. Sensibil până... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle IX. „Sunt nenorocit şi nu culpabil” Nu este exclus ca ceea ce numim fatalitate (lat. fatum), soartă să reprezinte un lanţ de cauzalităţi subtile dar eficiente care acţionează cu necesitate sub forme înţelese ca întâmplări semnificative cu rol diriguitor în edificarea parcursului vieţii; cert este că mentalul colectiv receptează o presiune evenimenţială cu rol formator şi efect benefic sau malefic iar anumite tipuri de personalitate acuză un impact puternic în relaţia cu entităţi care există în măsura în... 

O carte face dreptate unui Om Gabi Gomboş – Fericiri pe margini de prăpastie In memoriam Dimitrie Iov Autor, Dumitru Lavric Mă simt obligat să supun atenţiei cititorului o mărturisire ce s-ar putea dovedi inconfortabilă pentru tagma atât de sensibilă a jurnaliştilor: prestaţia jurnalismului botoşănean din perioada postdeumbristă îmi oferă puţine argumente pentru a mă entuziasma. Superficialitatea şi neimplicarea simpatetică, ticurile verbale şi locurile comune, refuzul de a experimenta, repetiţia obsedantă a aceluiaşi model compoziţional, lipsa documentării prealabile,... 

Petruţ Pârvescu Mic dicţionar de istorie Autor, Dumitru Lavric A apărut la sfârşitul anului trecut la editura bucureşteană Cartex, recomandat utilizatorilor prin prefaţa semnată de academicianul Dan Berindei, Mic dicţionar de istorie semnat de profesorul botoşănean Petruţ Pârvescu, lucrare pe care o caracterizez cu anticipaţie ce fiind necesară, utilă şi perfectibilă. Redactarea unui dicţionar reprezentând un demers ştiinţific extrem de complex şi dificil, cartea se cuvine cu atât mai mult apreciată ca instrument util în primul rând elevilor, şi nu numai, dovedind... 

Amor şi Psyche Epistolarul Mihai Eminescu – Veronica Micle VIII. Punţi peste prăpăstii Depărtarea în spaţiu între cei doi îndrăgostiţi cât timp Eminescu a fost student la Viena şi Berlin a facilitat fenomenul de cristalizare aşa cum îl înfăţişează cu fină intuiţie Stendhal: Lăsaţi să lucreze mintea unui îndrăgostit timp de douăzeci şi patru de ore şi iată ce veţi găsi: La minele de sare din Salzburg se aruncă în adâncurile părăsite ale minei o creangă de copac desfrunzită de iarnă, după două sau trei luni creanga e scoasă, acoperită în întregime... 

ORCHESTRA POPULARĂ „RAPSOZII BOTOŞANILOR” – PATRU DECENII DE ACTIVITATE Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” – instituţie profesionistă de spectacole şi concerte – a luat fiinţă în anul 1970 ca formaţie muzicală a Consiliului Judeţean al Sindicatelor, în prezent aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani; în cele patru decenii de activitate, orchestra a devenit reprezentativă în perimetrul promovării folclorului muzical autentic – botoşănean, moldovenesc şi românesc – în judeţ, în ţară şi străinătate, fiind şi unul din colectivele...