Vestiţi lăutari din Moldova (III) Autor, Dumitru Lavric Într-un articol din anul 1868, Alecu Russo creiona portretul-simbol al lăutarului moldovean capabil să redea prin inegalabila sa artă chintesenţa sufletului naţional: „Iată un om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută şi se pune a cânta. Mulţimea de oameni se îndeasă împrejuru-i şi-l asculă cu dragoste căci el zice balade strămoşeşti. Ochii mi se deschid: o naţionalitate întreagă se dezvăleşte în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele... 

EPISTOLARUL ROMÂNESC I. Domni, domniţe, boieri…  Autor, Dumitru Lavric Intitularea capitolului urmează sugestia titlurilor celor două volume publicate de N. Iorga în 1925 şi, respectiv, 1932 în care savantul istoric reuneşte scrisori de boieri, de domni, de femei redactate din zorii celui de al XVI-lea veac până către sfârşitul celui de al XIX-lea, texte epistolare reprezentative pentru evul mediu românesc când corespondenţa era iniţial în limba latină sau slavonă iar mai târziu, preponderent în română. În foarte multe cazuri, expeditorii nu sunt şi redactorii textelor,... 

Vestiţi lăutari din Moldova (II) Autor, Dumitru Lavric Aşadar, la mijlocul secolului al XIX-lea tarafurile erau pe deplin consolidate iar arta interpretativă a marilor lăutari atinsese apogeul, apariţia acestora ca profesionişti ai muzicii populare fiind legată de aşezarea în spaţiul românesc a ţiganilor, consemnaţi mai întâi în Ardeal puţin înainte de 1400 şi apoi în Ţările Române unde numărul lor creşte simţitor sub Ştefan cel Mare în Moldova şi Vlad Ţepeş în Muntenia, aceşti gens du voyage fiind de regulă robi pe moşiile mănăstireşti şi boiereşti. Consideraţi... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare 3. Departe sunt de tine…   Perioada care urmează plecării lui Eminescu din Iaşul marilor iubiri este una în care relaţiile dintre cei doi îndrăgostiţi alternează între incandescenţa pasiunii superlative şi frigul glacial al iubirii cu semnul minus, alăturând iubirea şi ura, dăruirea şi gelozia – ceea ce transformă nu de puţine ori dialogul sentimentelor într-un sumbru monolog desfăşurat în pustiu. În august 1879, epistolierul Eminescu semnează Gajus – ca referinţă la nuvela dedicată Veronicăi,... 

Mihai Eminescu – Veronica Micle Dragoste şi transfigurare  2. Iaşii marilor iubiri… Aproape, mai aproape…    Timpul cât Eminescu a locuit la Iaşi (august 1874-octombrie 1877) se încadrează în ceea ce unii critici literari au numit perioada veroniană. „Am venit la Iaşi – mărturiseşte Poetul într-o scrisoare – împins de dorinţa de a cunoaşte vechea capitală a Moldovei şi pentru tine. (…) Numai tu, dulcea mea amică, ai fost muza ispititoare.”. În perioada berlineză, iubirea se cristalizase şi devenise o tortură, Veronica fiind proiectată ca...