Cotidianul în plan simbolic: Dan Puric – FII DEMN! Autor, Paul Ungureanu ,,Mama era singura doctoriţă din lume care se lăsa consultată de pacienţi. Mama era chiar mirarea medicinei însăşi!” (Dan Puric) După cele două cărţi ,,Cine suntem” şi ,,Omul frumos”, cu impact pozitiv asupra cititorilor , Dan Puric a apărut în librării cu un al treilea volum de proză literară ,,FII DEMN!” închinat memoriei mamei sale, având ca idee structurantă chemarea la demnitate a persoanei umane. Ea este facută în cercurile concentrice ale familiei: neamul mic şi neamul, familia... 

Miracolul Inspirației Lirice Maria Moisoiu – VIDEOCLIPE Autor,Paul Ungureanu Sâmbătă , 25 februarie 2012 , ora 12 , în Sala de Conferințe a Editurii AGATA , arhiplină a fost lansat al patrulea volum de poezii , ,,VIDEOCLIPE” , al Mariei Moisoiu . Celelalte volume sunt : ,,Legenda satului de altădată “(poeme) , 2010 , ,,Pasageră-n trenul vieții” (poeme), 2011 și ,,Ecouri…” , 2011. Toate cele patru volume au apărut la Editura Agata din Botosani in condiții grafice excelente . Despre volum au vorbit Ion Istrate , Georgică Manole , Lucia Olaru Nenati și Gheorghe Median... 

Cartea botoşǎneanǎ: Alexandru Ulian –În ritmuri de sonet Autor, Paul Ungureanu În luna mai când natura s-a dezlănţuit în toată splendoarea ei,colegul de cancelarie, profesorul de matematică FLORINTE CATARGIU,având pseudonimul literar ALEXANDRU ULIAN, mi-a făcut o surpriză plăcută cu volumul de poezii intitulat în mod sugestiv „În ritmuri de sonet”. Pentru mine, surpriza a fost una de bine,de frumos, ştiindu-i înclinaţia spre partea literară.  Pentru o bună parte a colegilor, mirarea a fost cum un profesor de matematicǎ scrie poezie? Această mirare a fost ştearsă... 

PETRUŢ PÂRVESCU – La 55 de ani  De aproape un sfert de veac, un “sudist” printre “nordişti”, un argeşean printre moldoveni…  Paul Ungureanu  – La început o întrebare stereotipă: cum se simte un argeşean printre moldoveni? Raspuns: – La Piteşti sau la Dorohoi, Botoşani mă simt la fel. Am familie, copii, prieteni. Dragă Paul, fără a părea emfatic, pot spune, cu mâna pe inimă, că mă simt român. M-am născut în ţara şi limba lui Mihai Eminescu. Oriunde se vorbeşte şi se simte româneşte este şi patria mea. Scriu în această... 

Generalul Henri Berthelot şi Botoşanii  Generalul Henri Mathias Berthelot (1861- 1931), şeful misiunii militare franceze în România, în intervalul octombrie 1916 – mai 1918 – şi apoi octombrie 1918 – mai 1919, a participat activ la refacerea armatei române retrase în Moldova în toamna anului 1916, la elaborarea planurilor de operaţii din vara anului 1917. În anul 1987 memoriile generalului Berthelot au văzut lumina tiparului pentru prima dată, datorită iniţiative prestigiosului istoric american Glenne Torrey un bun si profund cunoscător al istoriei româneşti... 

Modelul Haretian Valentin Marţuneac- Un cadru didactic dedicat învăţământului săvenian La începutul lunii septembrie 1969 a apărut în Săveni, declarat oraş în 1968, un tânăr cu un zâmbet uşor ironic şi pus mereu pe glume. Pe 15 septembrie, când a început anul şcolar 1969/1970, s-a prezentat în faţa clasei astfel: ,,Sunt profesorul de limba şi literatura română Vali Marţuneac şi vă voi fi în acelaşi timp, diriginte”. Imediat am intuit, după câteva ore că era un altfel de profesor neavând o atitudine rigidă, pur didactică în faţa elevilor. Orele de limba... 

Ali Narçin –,,Parcă aveam în palmă lumea geniului eminescian” Eminescologul turc Ali Narçin s-a născut la 21 martie 1953, la Tuzluca-Istambul. A urmat studiile superioare la Universitatea din Istambul și vorbește limbile: turcă, kurdă, romană și engleză. A publicat până în prezent opt cărți de poezie, și șapte cărți despre civilizațiile egipteamă, sumeriană, asiriană, Urartu, mayașă, incașă și aztecă. Are sub tipar volumele despre civilizația kurdă, hitită și mitologie. L-am cunoscut în primăvara acestui an la Memorialul Ipotești, la Centrul Național... 

Poezie din spaţiul carceral CĂTĂLIN IFRIM- UN POET „RĂTĂCIT ÎN LABIRINT” „Rătăcit în labirintul unei vieţi absurde, a găsit în poezie un ţărm, dar şi un tărîm miraculos “ (N.I.U) Având o bună colaborare pe linie culturală cu Penitenciarul Botoşani,unde de–a lungul anilor am participat la diverse simpozioane, lansări de carte,concursuri de cultură generală cu elevi de la Liceul de Ştiinţe ale Naturii „Grigore Antipa” din Botoşani am întâlnit, în acest cadru auster pe tânărul poet, Cătălin Ifrim. Era în biblioteca Penitenciarului cu o figura visătoare... 

Dialog neconvenţional.Dumitru Ignat: Nu agreez profeţiile şi profeţii Botoşănenii interesaţi de cele culturale vă cunosc ca poet, prozator, publicist. Încercaţi şi pentru tinerii cititori ai revistei noastre un scurt curriculum vitae. M-am născut în Botoşani, am învăţat la un liceu de aici şi tot în acest perimetru am lucrat în felurite instituţii culturale şi artistice: Comitetul de cultură al judeţului, Teatrul “Eminescu”, Centrul de librării, Teatrul “Vasilache”. Fiind absolvent al Facultăţii de Ziaristică, am trecut şi prin presa scrisă... 

PERSONALITĂŢI BOTOŞĂNENE (II) MIHAI MUNTEANU (1930-2009) (Continuare din numărul anterior) „Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” – Cum priviţi breasla scriitorilor botoşăneni din zilele noastre? Pe care dintre actualii scriitori botoşăneni îi apreciaţi în mod deosebit? – Botoşaniul este un izvor nesecat de talente scriitoriceşti. Avea dreptate Demostene Botez când, într-o prefaţă la o culegere de poezii ale copiilor din Botoşani (Cadouri, 1969) spunea: „Mi... 

CARTEA BOTOŞĂNEANĂ:IOAN SIMINICEANU – BISERICA SATULUI CORNI – FILE DE MONOGRAFIE Ioan Siminiceanu învăţat cu greutăţile vieţii şi cu rigoarea militară, s-a aplecat încă din adolescenţă în cercetarea istorică locală şi cu precădere asupra satului natal Corni, Judeţul Botoşani. O dovadă concludentă este că a organizat în satul Corni o colecţie muzeală cu exponate de obiecte religioase, etnografice, artă populară şi numismatică. Dealtfel este un membru activ al Societăţii Numismatice Române. La 1 octombrie 2006, la vârsta de 54 de ani s-a pensionat ca militar,... 

„Oamenii se nasc, trăiesc şi dispar. Scrisul rămâne ca un testament al tuturor peste veacuri… Slavă acestui pământ cordărean!” În urmă cu aproape 10 ani am avut un dialog sincer, plin de substanţă cu regretatul profesor şi scriitor Mihai Munteanu. Şi-a pus inima în palmă având o mare bucurie că şi-a deschis sufletul în faţa mea într-un dialog total neconvenţional. A fost ca profesor un dascăl exemplar de tip haretian. Ca scriitor a publicat 16 cărţi între anii 1969-2008, din care 10 cărţi de versuri şi 6 cărţi de memorialistică, având în ultimii ani... 

EMIL CARANICA – un „lup” singuratic în orăşelul nord-moldov, Săveni „Acest talent pentru pictură şi grafică îl am de la Dumnezeu. Eu n-am avut profesori de desen. Am fost şi am rămas un autentic autodidact.” PAUL UNGUREANU – Pentru început doresc pentru cititorii revistei noastre câteva date biografice. EMIL CARANICA – M-am născut la SĂVENI, judeţul Botoşani pe 18 iulie 1965, într-o însorită duminică, la ora 18, dar am copilărit în satul PETRICANI, pe Valea Başeului, lângă Săveni. Am urmat studiile primare şi gimnaziale la Şcoala Generală de 8 ani din... 

Rolul lui Constantin Pilat în detronarea lui Al. I. Cuza Printre eroii botoşăneni participanţi la Războiul pentru Independenţă din 1877/1878, pomeniţi în „Monografia Judeţului Botoşani” apărută în Editura Sport – Turism, 1980, se înscrie la loc de cinste şi colonelul CONSTANTIN PILAT (1838-1922), omis în monografia mai sus menţionată. CONSTANTIN PILAT s-a născut la BOTOŞANI la 10 aprilie 1833 şi urmează treptele ierarhiei militare în felul următor: cadet (1855), sublocotenent (1858), locotenent (1862), căpitan (1855), maior (1868), locotenent colonel (1871),... 

INTERVIU IONEL BEJENARU-CUNOSCUT ISTORIC ȘI PUBLICIST BOTOȘĂNEAN PAUL UNGUREANU: Cum a fost copilăria dvs. în Botoşani – orașul grădină, înainte de a fi industrializat? IONEL BEJENARU: Anevoioasă, cum altfel. Erau doar anii de după război, unde urmele acestuia erau atât de prezente… Într-un oraș plin încă de moloz că, mde, bombardamentele aviației germane își făcuseră efectul, plin de străzi desfundate căci, vorba ceea – ,,Scumpă urbe și frumoasă,/ Botoșani fără pavaj,/ Cine pleacă și te lasă/ Dă dovadă de curaj”, cu pâinea și alte produse...