Tu eşti fata…

Tu eşti fata…

care poţi să mi-l ucizi

pe Lucifer

- poemul meu la care ţin

ca la copilul meu –

şi mă poţi din amintire şterge

ca pe un vers alexandrin

ori endecasilabic,

dar

nu poţi să-mi ucizi nici şterge

sentimentul…

sentimentul meu subliminal

ce-l port

ca pe o dulce izbăvire,

cu care te înlănţui

ca pe un Prometeu!

Cu pana ta muiată-n

călimară,

ce zgârii la hârtie cu folos,

îl poţi trimite-n iad

pe Luciferul meu,

pe mine, - nu,

că eu cu amintirea mea,

te voi petrece dincolo de viaţă

şi de moarte!

De moarte…şi de viaţă…

31 iulie 2011