Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
Vasile POPOVICI: Mi-e dor de viaţa mea boemă
Mi-e dor de viaţa mea boemă
Mi-e dor de viaţa mea boemă, de-altădată,
De lăutarul ce-mi cânta la masă într-o strună;
Alăturea de bachus viaţa se părea mai bună
Şi fredonam de unul: foaie verde, foaie lată.
Eram ca un colibri slobozit din colivie,
Dar care tot se mai uita în urmă temător;
Mi se părea taverna fumegândă parc-un nor,
Iar crâşmăriţa, tot din buhotin, de parcă apă vie.
Mi-e dor de viaţa mea boemă, de-altădată,
Când se strângeau atâtea muze la un loc,
Iar una dintre ele, mai aprinsă, ştimă foc,
Cerca să mi se pară viaţa chiar adevărată.
Acum, convins de ce Eclesiastu-a spus
Că tot ce-a fost şi este sunt deşertăciuni,
Ca pe o punte-ntinsă, calc peste genuni
Şi urc apoi, şi urc, mai sus şi tot mai sus.
Joi, 16 iulie 2015
Vasile Popovici
Articole asemănătoare
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania
,,…Şi urc apoi, şi urc, mai sus şi tot mai sus.”