Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Zoosofia pe invers

Primit pentru publicare: 9 mai 2017
Autor: BORIS MARIAN
Publicat: 11 mai 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Zoosofia pe invers

Ce pot scrie despre mine? Nimic, dar nimic. Ex nihilo, un strănut. Există a țară a nimicului. Acolo, imaginația își face jocul. Femeile fac copii din tristețe, din bucurii.Cadență mecanică numai? Spuma-i. Urmează ochii, buzele, trupul, încet calcă lupul. Fese- agenții cu mari pretenții. Față și spate, un carusel erotic. Mânere pentru plăcere. În final – o mușcătură de canibal.  Supt și nud și  rupt la sud. În restriște este crud. Dar la suflet și mai jos este dulce și duios. Vorba ceea nu-ți dă somn, iar din lup te faco iar om. Mutterland și Vatersmeer cheamă-n scenă pe Clochemerle. Se-ntâlnește el cu el ca în scumpul aquarel. Două mame , un copil, Solomoane, tu ai stil, un incub te-a ocolit, ești ca mine, un bolid. Nu de mine este vorba, undeva semăn cu Zorba, îmblânzesc în mine șerpi, nici Voltaire, nici Malesherbes, tot în totul și nimic, cer am scris e un driptic. Trist dric. Brună stă pe la izvoare, melosul în farfurioare, fascinația femeii e mai tare ca riți leii, masă-lup și masă-leu, împărat și derbedeu,  călărețul pe-o lăcustă, șarpe-bou pe o langustă, spiritismu-i interzis la tot  omul cu dichis, scoate-i ochiul, fă-l calic, dar izvorul plânge, pic, trebelor din aur greu dobândit pe un trăscău, Rudolf are un pistol cam rudimentar și gol, asta-i Viena, labirint, domnul K. pornește-un sprint, Dolfi și Benito știu de plecarea în pustiu.  Pla și aero, pla-pla să te pup pe dumneata, șapteșcinci de cai- putere pe spinarea unei sfere, din dorințe brațe cresc, câinele poeticesc, latră-ntruna  ham-ham-ham, lumea știe că-i Salam, somnambula și negrula dictatura lu nea Syla, Psihoflorinele, dragă, lasă proștii să mai ragă, ori se roagă fără vlagă, chapentandem pour savant, aoleu și celălant ( sic!). Dintre ace, cum vă place, se adună apă-sare, cap cu corn și horn din borne, din Borneo torna, torne, frate torna, lasă trena, digul vine, digul –berna, se transferă într-o placă, esteul – plagă, vestul-bragă, tu mi-ești dragă, fragă-n fragă. Din Erin veniși, frumoaso, fără fluiere și coasă, Padul curge fără nume  și dispare între spume, dară șmecherul Panare din Panamaribo sare chiar la gâtul lui dom Soare. Fata mea cu portocale, vom găsi și noi o cale.

 

 



Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5