Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Matei Eminescu despre Iazul Loeşti

Primit pentru publicare: 9 iun. 2017
Autor: Nicolae IOSUB, redactor al Rev. Luceafărul
Publicat: 9 iun. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Matei Eminescu despre Iazul Loeşti

 

    În anul 1909, Matei Eminescu poartă o corespondenţă bogată cu magistratul gălăţean (de origine botoşănean), Corneliu Botez, în care prezintă familia sa şi pe Mihai Eminescu. Informaţiile trimise de Matei Eminescu, în cele 20 de scrisori, s-au regăsit în cartea scoasă la Galaţi în 1909 – EMINESCU- ALBUM COMEMORATIV.

    Matei Eminescu pomeneşte în scrisoarea din 20 aprilie 1909, despre partidele de vânătoare pe care le făceau, împreună cu Mihai, în perimetrul Ipoteştilor şi pe Iazul Loieşti, unde vânau raţe sălbatice.

      Asta nu înseamnă că ,,lacul codrilor albastru”, unde şi-a petrecut Poetul multe momente din copilăria sa, este acest iaz, care, aşa cum spune medicul de Ipoteşti Valeriu Târziu în cartea sa ,,Ipoteşti. Monografie”, în 1938, era iazul unde oamenii îşi adăpau animalele şi în verile secetoase acesta aproape seca: ,,La o depărtare de 500 m în partea de est a satului, curge de la Nord spre Sud pârâul Loieşti- care se alimentează din iazul cu acelaşi nume, de pe izlazul comunei Cucorăni.
    Fiind în apropierea satului, acest pârâu serveşte locuitorilor pentru adăparea vitelor- iar în bălţile pe care le formează din loc în loc- gospodinele topesc inul şi cânepa.
     Paralel cu Loeştii şi la o depărtare de 3 Km. curge alt pârâu, ceva mai mare ca Loeştii- se numeşte Sitna, dar nici acesta îndestul de abundent ca să aibă forţa motrice de mânat o moară sau un ferestrău.
     Amândouă aceste pâraie, au aceeaşi soartă sezonieră,- dispărând cu totul în timpurile de secetă.
     În afară de aceste 2 pâraie- satul este înconjurat încă de 3 iazuri: Un iaz pe izlazul Ipoteştilor, al doilea Loeştii de pe izlazul comunei Cucorăni- iar al treilea este iazul lui Chiriţă- din care au rămas numai urme ce dispar şi ele pe timp de secetă”.

    Aşa cum arată Matei Eminescu, în scrisoarea din 20 aprilie 1909, pe Iazul Loieşti se putea vâna raţe sălbatice şi aici venea împreună cu Mihai în vacanţe la vânătoare.
      Redau mai jos  o partea din scrisoarea lui Matei Eminescu:

,,Matei Eminescu către Corneliu Botez
Or ce desluşiri mai ceri, sunt la dispoziţie.
Dragă Corneliu,
  Am primit şi scrisoarea de la 17 şi carta poştală de la 18 la care respund.
  …
   Când venea vara de vacanţe de la Wiena, mergeam amândoi la vânătoare de raţe selbatice la un iaz de pe moşia Cucoreni, proprietatea unui boier autochton tot de I-a ordine ca şi Balş, Hatmanul Anastasie Başotă (cel cu institutul de la Pomârla), el cu puşca adusă lui Iuraşcă de Jeltuchin, şi pe care o luase tata la moartea lui Iuraşcă şi o transformase la un armurier din Iaşi din cu cremene în cu capse, şi eu una mai mică pe care o avea tata de la Balş.
    Dar tot gânditor, vorbea el, spunea râdea, dar iar rămânea gânditor. Grozav iubea pe ţărani, mare simpatie avea pentru Ardeleni…”
      20 april.1909                                                                          Salutări amicale
                                                                                                      EMINESCU  

     Acest iaz al Loeştilor se afla pe partea de moşie ce aparţinea de satul Cucorăni, aşa cum se poate vedea din figura de mai jos.
      A susţine astăzi, că iazul Loieşti este ,,lacul codrilor albastru”, din ,,ochiul de pădure”, cântat de Mihai Eminescu în multe din poeziile sale este o aberaţie.  Eu nu cred că eminescologii botoşăneni susţin aceste neadevăruri.
     Totuşi, şi iazul Loeşti face parte din arealul ipoteştean, unde, cel mai mare poet al românilor şi-a petrecut copilăria şi care s-a reflectat atât de vizibil în multe din poeziile sale.  

Harta Moşiei Ipoteşti- Iazul Loeşti- poziţia 3

 

 



1 comentariu la acestă însemnare

  1. DMG spune:

    …Aprecieri, felicitări!

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5