Am primit o veste c-a murit un frate,
Se pare c-a murit mai demult și mama,
O șoaptă a murit chiar în noaptea asta,
În liniștea-nghețată de poți s-o tai cu lama.

Foșnește depărtarea pe cărări trudite…
Pe geana-nlăcrimată a florii în grădină,
E o înstrăinare de-mi văd în ea trecutul,
Și amintire-n care mama se închină.

Ghiceam pe cerul nostru ce avea să fie,
Ascultând cum poarta scheuna smintit,
Astrele verzui cerneau pe noi tămâie,
Și râul îngâna ceva bolborosit.

La masa de acasă învățam să scriu,
Cuvinte scrijelite sunt pe colțul ei,
Paharul mic din care tata bea rachiu,
Și-un loc de dat cu capul pentru prichindei.

Cad stele înghețate, murind pe casa noastră,
Cum de generații plecăm s-avem un rost,
C-un deget amorțit pe-ngusta mea fereastră,
Trasam un drum pe care nici astăzi nu am fost.