Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 16 → 2024
CÂNDVA A EXISTAT VIAȚĂ
CÂNDVA A EXISTAT VIAȚĂ
În foșnetul misterios al aerului
Am scrutat viața în oglinda cerului,
Am băut din izvorul copilăriei,
Apa trecutului
Și am privit mai departe
Pe harta lumii îndepărtate,
Unda istoriei
Izvorâtă din adâncul pământului,
Unda tăinuită
Ce-mi amintește
Cu-n glas glacial
Clipele tragice la nivel planetar
Ce s-au petrecut,
Într-o zi de august
Când în urma unei explozii
Mii de ființe au dispărut,
Fluviul de flăcări le-a înghițit,
Praful și fumul continentului
Au învins lumina soarelui,
O iarnă de ploi înroșite
De uragane însoțite
Au inversat fluxul oceanelor,
Au întors cursul fluviilor,
Peștii de sete au murit
În apele lor înfierbântate,
Creația s-a sfârșit
Păsările au rămas cu aripile răsfirate.
În haosul nopților eterne,
În deplină întunecime
Singurele vestigii,
Din ceea ce a fost viață
Au rămas scarabeii
Care s-au trezit de dimineață
Și au început să povestească
Că a existat cândva viață,
Că suferința a prevalat,
Nedreptatea a predominat,
Au cunoscut și iubirea,
Iar câteodată și fericirea.
Drept de autor © 2009-2024 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania