Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 6 → 2014

CÂNTECUL LA ORA DE LIMBA FRANCEZĂ

 

CÂNTECUL LA ORA DE LIMBA FRANCEZĂ

Autor,  Prof. Mariana-Luminiţa Pârvu, Liceul de Artă „Ştefan Luchian“, Botoşani

Să înveţi o limbă străină înseamnă să abordezi un alt mod de a vedea lumea, să descoperi un univers cultural şi lingvistic diferit de cultura ta proprie, originară. Ea favorizează schimburile de informaţii, oferă posibilitatea de a reacţiona şi de a interacţiona; permite exprimarea dorinţelor, a sentimentelor şi a opiniilor personale.

Succesul învăţării unei limbi străine depinde în mare măsură de abilitatea de a crea un ambient plăcut, atractiv în timpul orelor. Folosirea documentelor autentice, enunţuri produse în situaţii reale de comunicare şi nu create în scopuri pedagogice, sunt foarte utile în însuşirea unei limbi, datorită puterii lor de reînnoire şi de diversificare a procesului de învăţare.

Evoluţiile pedagogice, legate de dezvoltările tehnologice din ultimii ani, plasează elevii -şi profesorii- în relaţie directă cu prezentul, cu actualitatea. Ele favorizează accesul diversificat la informaţie şi conduc, în mod logic, la acţiune şi interacţiune imediată în limba ţintă.

Cântecul este un document sonor cu totul deosebit pentru că integrează un element non-lingvistic: muzica. Cântecul este limbaj legat de ritm, de dans şi chiar de sărbătoare. Lingviştii insistă mult pe plăcerea care există în abordarea unei limbi străine prin cântec.

Pentru Michel Boiron, cântecele „sunt solicitări afective şi estetice non-verbale“. Bine prezentate, ele permit un acces facil şi fructuos în însuşirea unei limbi străine.

 Cântecul contemporan facilitează descoperirea unei franceze orale în toată diversitatea sa.

În limba franceză, ca şi în toate celelalte limbi, vorbitorii dispun de o paletă de registre de limbaj care le permit să-şi adapteze discursul unui anumit context: profesional, şcolar, amical, familial, intim etc. Aceste registre diferă prin distanţarea sau apropierea faţă de norma gramaticală (de exemplu: omiterea negaţiei „ne“ în registrul familiar; diferenţe la nivel fonetic, sintactic şi lexical; folosirea argoului şi a verlanului).

Cântecul contemporan permite urmărirea „în direct“ sau aproape „în direct“ a tendiţelor limbii franceze.

De acea am decis să-l folosesc pentru a face mai plăcută şi mai cu folos trecerea de la primul bilanţ la unitatea aV-a „Espace. Télécommunications“ din manualul editurii Corint pentru clasa a XI-a, L2.

Mi-am propus să le mobilizez şi să le dezvolt acestor elevi de liceu competenţele de înţelegere şi de exprimare orală, de înţelegere a unui text scris şi de exprimare în scris, aşa cum prevede şi Cadrul European Comun de Referinţă pentru învăţarea limbilor străine, punând accent pe primele două.

După Jean Pierre Cuq şi Isabelle Gruca, exprimarea sau „comunicarea orală“ este o competenţă care constă în capacitatea de a te putea exprima în diverse situaţii de comunicare. Ea este cea mai naturală dintre formele de exprimare, căci cuvântul rămâne mijlocul de comunicare cel mai utilizat în viaţa curentă.

„La mise en route“, cum numesc francezii şi ceea ce noi am traduce prin „început de drum“, „introducere“, a fost făcută printr-o întrebare: „Folosiţi mobilul pentru a vorbi cu prietenii sau pentru a face declaraţii de dragoste?“. Cu câteva zile înainte avusese loc sărbătorirea Sf. Valentin. Răspunsul a fost, bineînţeles, afirmativ.

Pregătirea elevilor pentru ascultarea cântecului a fost continuată, spunându-li-se că, la fel ca ei, procedează şi tânărul muzician, autor şi interpret Cali, pe numele său adevărat Bruno Caliciuri. Au fost informaţi, în câteva cuvinte, despre biografia sa, despre albumele şi cântecele sale, despre stilurile sale preferate.

N-a fost ratată ocazia de a-i întreba dacă cunosc şi alţi cântăreţi francezi. Au amintit nume consacrate, precum: Edith Piaf, Joe Dassin, Patricia Kaas, Céline Dion, Lara Fabian. Am fost mulţumită că aceste nume mari ale muzicii franceze n-au fost îngropate în uitare de cele englezeşti. Unii dintre ei au fredonat chiar câteva fragmente din cântecele lor.

Am scris pe tablă titlul cântecului: „ C’est quand le bonheur?“ („Când eşti fericit?“). Am preferat acest hit din 2005 al cântăreţului francez Cali, considerând că reprezintă suportul ideal pentru temele ce trebuiau abordate (prietenia, dragostea, mijloacele de comunicare), precum şi pentru învăţarea unor cuvinte şi expresii familiare, exprimarea unor acte de vorbire, recunoaşterea şi fixarea unor structuri gramaticale.

Titlul întrebare cerea şi nişte răspunsuri; de aceea, elevii au fost invitaţi să definească fericirea, să spună când se simt fericiţi. Lăsând deoparte timiditatea, teama de a pronunţa greşit, şi-au spus părerile sincer, dovedind multă înţelegere, bun simţ, discernământ. Le-au fost prezentate şi cugetări ale unor personalităţi celebre, precum şi proverbe.

Pentru a le verifica competenţa de înţelegere orală, au fost întrebaţi dacă au sesizat repetarea unei sintagme. Am scris-o pe tablă în stânga şi în dreapta ei câteva expresii cu care era asociată, în dezordine. Au ascultat din nou cântecul şi au fost rugaţi să le aşeze în ordinea auzită.

La sfârşitul acestui exerciţiu au primit textul cântecului. Pentru înţelegerea detaliată şi pronunţarea corectă a versurilor, elevii au citit versurile. Am reperat apoi, împreună, cuvintele noi ce aparţineau, în general, limbajului familiar. Pentru a le facilita înţelegerea lor, am recurs la un exerciţiu de sinonime.

Verificarea competenţelor de înţelegere scrisă şi de exprimare orală a fost realizată cu ajutorul unor întrebări legate de conţinutul cântecului:

1 -Aţi recunoscut personajele?
2 -Care este personajul principal?
3 -Ce vrea să facă?
4 -Unde se petrece acţiunea? Există în cântec precizări referitoare la locul acţiunii?
5 -Acţiunea este trecută/prezentă/viitoare?
6 -Care este modul şi timpul verbelor cel mai frecvent folosit?
7 -Care sunt cuvintele/expresiile care exprimă căutarea fericirii?
8 -Cum se sfârşeşte întâmplarea prezentată?
9 -Ce impresie degajă cântecul?

Elevii au fost puşi să aleagă răspunsurile corecte, subliniind termenii convenabili din grila de impresii şi sentimente dată şi să şi le justifice.

Apoi, le-au fost distribuite partiturile acestui cântec. Având şi textul, ei au cântat alături de Cali „C’est quand le bonheur?“.

 Demersul meu metodologic a urmărit mai multe etape:

-introducerea („la mise en route“);
-ascultarea cântecului fără text;
-ascultarea cântecului cu textul acestuia;
-prelungirea activităţii.

Această ultimă etapă lărgeşte câmpul de reflecţie al elevilor, fixează cunoştinţele lexicale şi gramaticale ale acestora, aduce informaţii noi din dicţionare, albume, internet.

Le-au fost propuse, pe grupe, două tipuri de activităţi care să le pună în valoare creativitatea: realizarea unui eseu despre fericire şi compunerea unui e-mail adresat unei fiinţe dragi.

Având în vedere că sunt „muzicieni“, le-am propus să-l înveţe pentru a-l putea cânta ulterior în cadrul evenimentelor legate de limba franceză.

 La origine, cântecul nu a fost creat pentru a fi utilizat în timpul orelor de clasă. Prima sa funcţie este de a amuza, de a povesti o întâmplare, de a distra, de a relaxa, de a-i face pe oameni să danseze.

Pistele pedagogice propuse au fost concepute cu dorinţa de a îmbogăţi ora de clasă cu practici interactive, de a conferi limbii franceze, ca limbă străină, statutul său de limbă vie.

În afară de calitatea sa sonoră, tematică, acest suport auditiv se distinge şi prin calitatea lingvistică, conţinând structuri şi expresii care, odată cântecul asimilat, învăţat, vor rămâne în memoria auditivă, putând fi folosite cu uşurinţă în practica orală, dar şi în cea scrisă.

Obiectivul pedagogic rezumat în câteva cuvinte ar fi: creşterea interesului de a învăţa.

Cântecul -mijloc ludic, motivant, original- merită să fie folosit în învăţarea limbilor străine.

 

 Bibliografie

 Boiron Michel. Approches pédagogiques de la chanson. Cavilam, Vichy, 2005.

Cuq Jean Pierre, Gruca Isabelle. Cours de didactique du français langue étrangère et seconde. Presses universitaires de Grenoble, Grenoble, 2005.

Dragomir Mariana. Puncte de vedere privind predarea – învăţarea limbii franceze ca limbă străină. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.

Tagliante Christine. La classe de langue. CLE International/VUEF, Paris, 2001.

***. Generation française 05. Livret pédagogique, Paris, 2005.

Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2014 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.

Statistici T5