Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Dimitrie Cantemir nu doar la noi acasă… Integrala manuscriselor Cantemir

Primit pentru publicare: 17 mart. 2017
Autor: Ion N. OPREA,  Membru Fondator de Onoare al Rev. Luceafărul
Publicat: 17 mart. 2017

 

 

Dimitrie Cantemir nu doar la noi acasă…

-Integrala manuscriselor Cantemir-

 

Considerat „copilul teribil” al Craiovei, elevul Liceului „Frații Buzești”, studentul  Facultății de Filologie a Universității din Craiova, reprezentantul  Doljului la competiția interjudeșeană „Drum de glorii”, dedicată Independenței pe teme de cultură generală, transmisă în direct  la T.V., prezent în cercul de tineri scriitori din Craiova, reperat și apreciat de Marin Sorescu, redactorul-șef al revistei Ramuri, privit și recunoscut de Constantin Noica ca „o promisiune ispititoare” a „grupului de la Păltiniș”, Constantin Barbu a atras aenția nu numai a celor de mai sus, ci și a multor alți intelectuali – Anton Dumitriu, Dumitru Stăniloae,  Edgar Papu,  Adrian Marino, Mihai Șova, el fiind autorul care a publicat de mult circa 25 de volume din opera lui Mihai Eminescu, pe care îl adulează, acum el fiind și autorul la Integrala manuscriselor Cantemir.
Acum, primele 20 de volume Cantemir au fost prezentate la Tărgul Gaudeamus încă de la  22 noiembrie 2010, la care au participat acad Eugen Simion, Alexandru Surdu, Răzvan Theodorescu, Florin Rotaru, Ioana Feodorv și Constantin Barbu, coordonatorul integralei care va însemna în final 100 sau 125 de volume-operă Cantemir, prezent și Paul Tudor, finanțatorul, important om de afaceri.
Fără a fi profesor universitar, Constantin Barbu este  un intelectual de un fel deosebit,.  trebuie cunoscut, el  și munca sa. În  context trebuie reținut, fără a fi filo-ruși, dacă la 1714 turcii l-au omorât pe Constantin Brâncoveanu și fii săi, Petru cel Mare, cu tot Testamentul său, în 1711, l-a făcut prinț al Imperiului pe D. Cantemir ca  și pe copii lui.
Povestea cu manuscrisele lui Cantemir începe prin 1981 când în România Constantin Barbu publică un eseu în care dădea o pagină inedită în latinește din Sacro-Sanctare Scientiae indepingibilis  imago, găsit  într-un manuscris-Cantemir din Biblioteca Academiei Române, dovadă de ce este necesar ca elevii să învețe și să cunoască limba latină. Fusese copiat  de  Tocilescu în Rusia la 1878. De  aici, cu câțiva ani în urmă, Barbu l-a contactat și rugat pe ambasadorul Rusiei la noi, Alexander Churilin, să îl ajute să scaneze manuscrisele  lui Cantemir aflate în Rusia.
Pentru edificarea cititorilor, profit și le ofer informațiile care circulă pe internet despre cele de mai sus, Integrala manuscriselor Cantemir, lădița cu opera Barbu, set achiziționat chiar de Vladimir Putin, Putin care a apobat  scanarea documentelor  aflate la Moscova, operă manscrisă a românului Dimitrie Cantemir.
 Ion N. Oprea   

…”Vă prezentăm mai jos interviul cu scriitorul Constantin Barbu, cel despre care filosoful Constantin Noica spunea că este „excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”. Interviul a fost înregistrat chiar înainte de plecarea la Moscova, unde, împreună cu sponsorul acestei întreprinderi culturale, Paul Tudor, urmează să aducă în ţară fotocopiile următoarei tranşe din ediţia acestei integrale Cantemir.

Ion Spânu: Cum a început această aventură prin Arhiva Moscovei?
Constantin Barbu: La festivitatea de acordare a unui premiu de excelenţă ambasadorului Federaţiei Ruse, Alexander Churilin, l-am rugat să-mi aprobe intrarea în Arhiva de la Moscova, cu care, în principiu, a fost de acord. După un timp, am fost surprins să primesc de la domnia sa o scrisoare în care mă întreba ce manuscrise vreau. I-am trimis lista după Tocilescu, completată cu ce mai ştiam eu, dar i-am spus, prevăzător, că le vreau pe toate.  S-a dovedit că am procedat bine, întrucât acolo am descoperit manuscrise despre care nu se ştia nimic! Abia în mai 2009, am primit confirmarea din partea rusă, inclusiv preţul pentru fiecare filă scanată. Din partea oficialităţilor române nu a fost nimeni dispus să finanţeze această operaţiune, astfel încât abia în toamna lui 2009 am putut pleca la Moscova, când Paul Tudor, un om de faceri care conduce firma SC Besta SA, prin „Fundaţia culturală Tudor”, a avut bunăvoinţa să sponzorizeze tot demersul acesta, cu care România se va mândri multe secole de acum înainte, căci fondul acestor manuscrise este cel mai mare tezaur al României din afara graniţelor!

„Vladimir Putin ne-a dat una dintre aprobări”
–  Dar, cum de a rămas în uitare o asemenea arhivă?
– Simplu. Începând din 1878, când Tocilescu a tipărit primul volum Cantemir, şi până azi, Academia Română a publicat doar 9 (nouă) volume de opere! Lui Tocilescu, îi aprobase copierea manuscriselor Ţarul Alexandru al II-lea, iar mie, pentru documentele din Arhiva Ministerului de Externe, Vladimir Putin, care era pe atunci prim-ministrul Rusiei!  De aceea, în semn de recunoştinţă, i-am trimis în dar această ladă care conţine primele 25 de volume, apărute într-o ediţie de lux cum rar se tipăresc în lume. Le ştii, nu cred că mă contrazici…

  • Dar, ce manuscrise erau în Arhiva Ministerului de Externe din Rusia?
  • Acolo, am fost surprins să găsesc „Jurnalul persan” în limba rusă şi „Manifestul lui Petru cel Mare”. Despre „Jurnalul persan”, Tocilescu credea că are doar 7 pagini, iar despre Manifest…” credea că este „Catehismul persan”, care s-ar fi scufundat în mare!
  • Academia Română spune că s-au mai scanat manuscrise Cantemir.
  • Da, în anii ’60, s-au făcut fotocopii alb-negru după unele manuscrise, dar, vă rog să le comparaţi cu ediţia aceasta, unde documentele sunt mai frumoase decât originalul! Ca să nu mai spun de numărul lor… De altfel, se ştie că Tocilescu furase, pur şi simplu, 3 fascicule, pe care le rezumăm astfel: 4 pag. din „Epistola dedicatoria” la „Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago”, 24 de pag. din „Index Rerum Nobilium”, de la aceeaşi lucrare, şi fila 42 din „Loca Obscura”. Şi pe acestea le-am introdus în ediţia mea, reîntregind astfel „Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago” şi „Loca Obscura”.

Constantin Barbu, coordonatorul „Integralei manuscriselor Cantemir”.

  • Bănuiesc că nu e aşa de uşor să cauţi printr-o arhivă cum este cea a Moscovei? Ne povesteşti care a fost cea mai mare surpriză din această aventură prin hârtiile lui Cantemir?
  • Ştiam, din sursă ştiinţifică sigură, că arhiva păstrată de Serghei Cantemir, fiul cel mai mic al lui Dimitrie, compusă din 27 de pachete, a fost cumpărată la licitaţie la moartea sa şi se află într-una dintre arhivele Moscovei. Mergând prin arhiva de acte străvechi, conduşi de directorul acesteia (căci, pe acolo, nu te plimbi ca pe Unirii!), m-am trezit în faţa a 76 de lădiţe pe care scria „CANTEMIR”! Bucuria mea a fost de om smintit. Directorul ne-a adus opisul şi de la el am aflat că acesta fusese făcut între 1898 şi 1956! Ultimul care ordonase terminarea inventarului fusese Stalin, în 1935, când s-au şi adus în România osemintele lui Cantemir! Şi, dacă tot veni vorba, să ne amintim că atunci sicriul lui Cantemir a fost primit pe covor roşu, cu salve de tun, fiind salutat de Guvernul ţării, iar Iorga a stat drepţi în faţa Voievodului!
  • Dintre aceste 76 de lăzi, câte ai reuşit să scanezi?
  • Doar una! De fapt, partea rusă a scanat documentele, în condiţii excepţionale. În această primă ladă, este corespondenţa dintre Antioh, Maria şi Constantin Cantemir şi formează două dintre volumele actualei ediţii! Îţi dai seama cât a mai rămas de tipărit? „În final, ediţia va avea peste 100 de volume!”
  • Ai o estimare a numărului total de volume al acestei ediţii Cantemir?
  • Probabil că, în final vor fi vreo 100 de volume, dacă nu vom mai avea şi alte surprize prin arhivele lumii. Tragedia este că, pentru întocmirea acestei ediţii, nu plăteşte decât Ludovic al XIV-lea, cum îi spun eu lui Paul Tudor! Cu el şi cu ceilalţi prieteni ai lui Cantemir, intenţionez să aduc în ţară şi celelalte manuscrise ale Domnitorului, care se află în alte 10 ţări, în afară de România şi Rusia!
  • Care speri să fie impactul acestei colosale ediţii Cantemir?
  • Sper, ca în anii viitori, să se scrie cărţi şi să se dea doctorate după această ediţie, căci Cantemir, prin toată opera lui, ar putea să tragă după el toată cultura română! Ca să nu mai spun că şi politicienii noştri ar putea sta altfel de vorbă cu mai-marii lumii dacă le-ar pune pe masă o astfel de ediţie!  N-ar mai avea tonul acela arogant pe care-l au acum Barroso, Viviane Reding, preşedinta Lituaniei sau chiar doamna Merkel!
  • Un mesaj pentru final, înainte de plecarea la Moscova?
  • Trebuie să ţinem minte că, în 1711, cel mai vestit ţar rus, Petru cel Mare, l-a făcut pe Dimitrie Cantemir prinţ al Imperiului rus şi tot la fel a procedat cu toţi copiii lui, pe care Rusia i-a tratat princiar, până la stingerea stirpei!  Asta, în timp ce, în 1714, Constantin Brâncoveanu şi fiii săi erau umiliţi şi decapitaţi la Constantinopol de Sultanul Ahmed al III-lea, despre care se spune că ar fi trăit în „epoca lalelei”.  Cantemir era cineva în vremea lui, iar ruşii l-au apreciat cum se cuvine.  Nu putem să rămânem mai prejos, noi, cei care-i suntem urmaşi!”

 

                                                   Pentru conformitate, Ion N. Oprea

17 martie 2017

 



Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5