Revista Luceafărul

Meniu



Colecţia revistei

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Fondat 2009 • ISSN 2065 - 4200 Anul 9 → 2017

Leonardo da Vinci – omul universal la graniţa dintre artă şi ştiinţă

Primit pentru publicare: 7 iun. 2017
Autor: Cosmina Marcela OLTEAN, redactor șef adjunct – Rev. Luceafărul
Publicat: 7 iun. 2017
Editor: Ion ISTRATE

 

 

Leonardo da Vinci – omul universal la graniţa dintre artă şi ştiinţă

 

Expoziţia Maşinile lui Leonardo da Vinci

Pe 28 martie 2017 s-a deschis, la Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova, expoziţia Maşinile lui Leonardo da Vinci. Proiectul, fără precedent în ţara noastră, s-a concretizat din iniţiativa Ambasadoarei Poloniei la Bucureşti, în colaborare cu societatea ARANEUS din Polonia. Expoziţia, gândită în scop educativ, aduce în mediul autohton o serie de invenţii ale artistului şi omului de ştiinţă Leonardo da Vinci. Exponatele se pliază unor aplicaţii practice, iar publicul este invitat să interacţioneze direct cu acestea pentru a înţelege mai bine datele din fizică şi mecanică. Machetele proiectelor tehnice au fost realizate de Giorgio Ollansci y Tonfer în 2008 la Barcelona. Acestea sunt completate în expoziţie de replici are unor picturi celebre precum Mona Lisa, Dama cu hermina, Buna Vestire, Madona între stânci, Madona cu garoafă sau Cina cea de taină. În ansamblu, expoziţia reflectă cercetarea şi înţelegerea naturii umane de către marele maestru renascentist. Proiectul expoziţional se adresează publicului larg, de toate vârstele, pasionaţilor de artă, mecanică, aeronautică, tehnică militară şi explorare subacvatică. Fiecare vizitator mai poate învăţa ceva ce nu ştia. Expoziţia rămâne deschisă până la 20 ianuarie 2018.  

Leonardo – omul Renaşterii

Punct de reper al Renaşterii italiene, Leonardo di ser Piero da Vinci este cunoscut pentru vasta activitate intelectuală din domenii precum pictura, sculptura, arhitectura, muzica, matematica, literatura, ingineria, anatomia, geologia, astronomia, botanica, istoria şi cartografia. Numeroşi istorici îl numesc primul exemplu de geniu universal sau omul Renaşterii, un om de o curiozitate neclintită cu o minte inventivă. Potrivit lui Leonardo ochiul nu ne spune mai multe despre lume decât intelectul. Arta, prin pictură, serveşte la cunoaşterea lumii şi este filosofie pentru că obiectivul artei este cunoaşterea lumii vizibile. Artistul nu reflectă pur şi simplu lucrurile , ci dobândeşte o cunoaştere a lor. Leonardo valoriza pictura ca pe cea mai perfectă dintre arte pentru că se foloseşte de cel mai nobil simţ şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică a opticii. Pentru Leonardo, pictura este asemeni ştiinţei pentru că reproduce şi cunoaşte realitatea.   

Printre exponate se numără machete funcţionale după desenele tehnice ale lui Leonardo. Jurnalele lui sunt pline de proiecte tehnice din care reiese importanţa acordată mecanicii. Inginer versatil şi ingenios, Leonardo a transmis prin invenţiile sale idei care se pun în practică şi azi. Fascinat de măsurarea timpului, a proiectat un cronometru mai precis decât alte ceasuri din epocă. Cel mai important aport la această invenţie ţine de faptul că el a introdus arcuri în loc de greutăţi pentru acţionarea mesanismului. Pentru a îmbunătăţi tehnicile de asediu, a proiectat multiple tipuri de scări. Scara sa extensibilă cu mecanism de ajustare este similar celei folosite azi de pompieri. Printre schiţele din 1493 găsim un prototip al elicopterului de azi, turbina aeriană. În notiţele sale Leoardo scria: dacă cineva vreodată se poate înălţa şi îndeplini visul meu de a călători deasupra solului, atunci va face acest lucru cu o construcţie similară acestia. Leonardo a proiectat diverse maşini de zbor. A făcut cercetări intense asupra zborului păsărilor şi a construit chiar el un ornitopter având la bază structura aripilor de liliac. Leonardo a proiectat între 1483-’86 şi un anemometru, un indicator al vitezei vântului. Primul aparat de acest fel i-a aparţinut arhitectului Leon Battista Alberti în 1450. Elveţianul Olivier Vetti-Teppa a făcut un experiment pe baza proiectului şi instrucţiunilor lui Leonardo la desenul paraşutei din 1485. Acesta a confecţionat paraşuta, a sărit şi a aterizat cu succes. Leonardo a mai proiectat ziduri de apărare şi poduri. Unul dintre cele mai interesante proiecte de acest gen este un pod turnant ce datează din 1502. Podul rotitor imaginat de Leonardo, iniţial în scop militar, s-a dovedit realizabil abia în secolul IX. La 31 octombrie 2001, artistul norvegian Vebjørn Sand a construit un pod de 100m lungime după proiectul lui Leonardo, care uneşte Norvegia de Suedia şi poartă numele maestrului renascentist.

Podul norvegian construit după proiectul lui Leonardo

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Lasă un comentariu

Drept de autor © 2009-2017 Revista Luceafărul. Toate drepturile rezervate.
Revista Luceafărul foloseşte cu mândrie platforma de publicare Wordpress.
Server virtual Romania

Statistici T5